Cunoştinţe esenţiale

Tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe ce să faci pe internet pentru a face bani etrade login anz

Daca nu a facut o scoala si alte venituri nu avea, ce era sa faca…sa mearga in Spania sa isi gaseasca un loc de munca. Si capsunii trebuie culesi de cineva, si nu cred ca asta e o rusine. Dar consider ca timul acesta a facut asta doar ca sa arate celor de acasa ca si el este in stare de ceva mai bun…pt el nu a contat pretul acelei masini, doar sa fie a lui. Asta este tazra melhor maneira de obter gratuitamente bitcoin 2021, considerata o tara jalnica, dar decat sa dam vina pe altii, mai bine am face noi ceva ca sa aducem tara pe un loc mai bun, pt ca aceasta depinde de fiecare om in parte…. Chiar nu conteaza cine e Adrian Tudor si cat de imbecil e. Adrian Tudor e in cel mai bun caz putin retardat si atunci aratam compasiune fata de persoana domniei sale si ne abtinem de la comentarii sau e prost crescut si ne abtinem din nou pt. Nu e o rusine sa fi roman in strainatate sau acasa.

Marea majoritate a romanilor pe care i-am cunoscut in state n-au muncit niciodata la negru, in constructii, cules capsuni sau la ceea ce voi numiti munca de jos. Nu ca asta ar fi o rusine. Ideea e ca oriunde ai fi in lume, amicii sau oamenii de langa tine romani ori altceva sint cartea ta de vizita. Intr-adevar, de cate ori sunt in strainatate si ma intreaba cineva de unde vin, ii raspund urmarindu-i cu mare atentie reactia. E o curiozitate ciudata, aceea de a afla dintr-o privire unde NE clasam. Raspunsurile sunt, de multe ori, neintentionat excesiv de expresive. Nu in cuvinte. Spunea cineva mai sus ca EL, Audi man, a realizat ceva, pe cand noi, comentatorii, invidiosi pana in adancul sufletului si maduva oaselor, suntem niste ratati pentru ca avem Logan tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe Dacia Dragule, te inseli amarnic. Noi, cei care locuim intr-un apartament nenorocit, care lucram pe branci, dar respectabil, pentru fiecare banut, care conducem masini cu care ne-ar fi frica sa iesim din tara, avem altceva. Nu sunt nationalista, dar iubesc Romania.

Daca i-am arata putin mai mult respect si nu am mai scuipa coji de seminte in statiile de autobuz, ne-am da cu totii seama ca nu-i chiar atat de rau. Aceasta natie merita dupa parerea ta admiratia desi: 1. Fura tot ce se poate fura pentru ca emigreaza in tarile occidentale cazand in plasa viselor propagate pe la colturi uitand ca acolo se pune mare accent pe seriozitate, munca si sudoare la greu si unde o sa porti stigmatul de emirant o viata intreaga; 2. O natie de neputinciosi care pun mai presus binele individual decat binele general, forma inaintea fondului, binele pe termen scurt in dauna celui pe termen lung; 4. O natie care traieste din legende bagate in subliminal de ani intregi de comunism, legende care pun accent pe doua-trei genii razlete care au avut ceva sclipire… 5. O natie fara viziune si perspectiva, divizata si preocupata de vopsit gardul si indeplinit criterii de ochii Europei… 6. O natie care si-a taiat padurile, a exportat lemnul si acum importa mobila…. Pana cand nu recunoastem ca avem aceste lucruri tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe nu intelegem ca problema sta in fiecare dintre noi, pana cand nu se creaza un curent general in care toti cu mic cu mare ne hotaram sa urnim aceasta tara din loc nu se va intampla nimic… Iar un astfel de videoclip scoate la iveala ce e mai rau din noi….

Si dureros e ca unii ii dau dreptate… Asa ca hai sa ne fie rusine la toti, sa plecam capul in pamant si pana nu scoatem tara asta din rahat si din cojile de seminte sa tacem din gura… Dar nu cred ca mai putem cu astfel de specimene…. Intai, mi se pare de mirare sa te simti bine intr-o tara si printre niste oameni despre care ai o asa proasta parere. Apoi, unui intelectual nu trebuie sa-i fie rusine sau teama decat de el insusi, de limitele cunoasterii sale, de slabiciunea intelectului sau prea usor coruptibil si impresionabil in fata unei Europe care nu e cu nimic mai presus decat noi, de cele mai multe ori. Chiar daca am fi ultimul popor din lume, macar din orgoliu pe care daca nu l-ai mostenit, puteai macar sa-l inveti de la draga Europa!! Pt ca altfel, intre tipul ala tamp si inocent in prostia lui care sa da mare cu masina si frustrarea ta de intelectual pierdut in multime nu e nici o diferenta. N-ai nici un drept sa denigrezi tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe romani, fii mai bun daca poti, daca nu,incearca macar sa nu fii mai rau decat altii. Si ca sa inchei, n-am fost in viata mea mai mandra ca sunt romanca de cand am plecat din tara si am putut sa cunosc si alte natii.

In gramatica noastra de romanii fomisti crescuti in Romania,am invatat k substantivele proprii se scriu cu litera mare…asta conteaza mai putin Dincolo : ziua se fura si se cershste,dupa masa se ciordeste…mai spre seara se da cu jula. Bine macar k nici nu is in fiecare luna peste cateva mii de romani expulzati… Dar vai …. Pentru cei care ink nu cunosc uneltele. Te bagi si la woferul din portbagaj. Criptomonedă de tranzacționare scurtă furi din cladiri…pui banda adeziva pe geam si dai ushor cu cauciucu de la shurubelnita…. Draga d-ra studentaimi pare rau ca trebuie sa te dezamagesc dar eu nu prea 5 moduri de a deveni bogat o asa mare chestie ca esti roman si traiesti in romaniacel putin din punctul meu de vedere si al multor prieteni de-ai mei.

Dc spun asta? Iti zic io de ce: 1. Romanii sunt o natie care nu stiu decat sa comenteze si sa rada de altii 2. La sf. Oparte din persoanele de la pct-l 2 nu au curajul sa ceara la angajare de cel putin eude frica sa nu ramana pe drumuri -si patronu ce face? Dc se intampla asa? Pt ca romanii nu sunt uniti. Iar de multe ori se intampla ca patronul sa fie un ciobantaran sau… unu care a venit din spania si are A6 si voi stati si munciti pt el sa-i faceti burta mareee- …. Si inca ceva:faptul ca ai vizitat tu jumate de glob asta nu inseamna ca a facut-o toata tzarasi incearca sa nu mai fii asa increzuta ca nu te ajuta la nimiktot o carcotasa o sa ramai si te trezesti ca nu stii ce sa faci dupa facultate …. Iar de multe ori se intampla ca patronul sa fie un ciobantaran sau???? Omul a fost de milioane…toti ne-am dat seama ca a facut la bascalie materialul dar este jenant ca l-a si trimis. Si de ce pe ea e lipit tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe TDI? Stiti voi ce inseamna…daca nu intrati pe site la audi. In rest domnul Tudor…grija mare la vama din Romania ca te asteapta baietii…e belea…ori spaga ori cu autocarul. Dar esti tare si mai asteptam inregistrari de genul asta.

Apropos…acum conduc o Dacia asta ca sa nu zici ca sunt ofticat ca ai tu Audi…E mai tare Dacia mea ca are actele in regula si am fost cu ea si-n Grecia…stii ce e aia? Dar am sa o vand …am gasit client la ea cu Si o sa-mi iau Citroen C3 ca e ieftin al dracului si e luat cu bani facuti in Romania,cu program de la 8,30 ca ma tine…am invatat carte…si inca ceva…ma duc in fiecare an in concediu in strainatate ca si tine dealtfel dar eu ma duc in tari mai sarace unde e mai ieftin…Grecia,Turcia,Egipt. Te las pe tine sa vizitezi Spania,Italia,Austria,Bulgaria…grija mare la hotii din Bulgaria ca daca-ti vad aia limuzina iti arunca cu borcanul de vopsea in parbriz si iti fura limuzina asigurata pe vreo Hai sa traiesti…ne vedem la vara in Turcia….

Care STIU ce au de facut in viatastiau si pana sa vada clipul insa aceasta e o dovada klara a saraciei in care multi traiesc. Daca ce construiesti tu pentru tara poate fi daramat de asemenea lucruri, te rog, spune-ne si noua ce construiesti… Nu cred ca in afara de hohote de ras, eventual putina compasiune, pot apare alte efecte la inregistrarea de mai sus. Cine stie, poate tradusa…. Se construieste prea lent. E drept, a inceput incet, a continuat la fel si pare a se misca mai repede. Cu ce compari? Cu Polonia? Ai idee care sunt dedesubturile dezvoltarii atat de rapide a celorlalte tari care au fost, hai sa zicem, in aceeasi situatie tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe Romania?

Si care au fost diferentele in dezvoltarea, hai sa zicem istorica dar nu o lua in bascalieintre teritoriul unde e ROmania si acela unde se afla, sa zicem Elvetia, Germania? Ai idee de cate ori au ajuns pana acolo cotropitorii, musulmani, slavi etc. Si oare de ce? Da, mai, daca au pus restrictia de viteza pe DN1 de 70, incerc sa o respect. Asa cum incerc sa respect toate legile din tara mea. Pentru ca daca eu, in secolul vitezei, pot sa circul in Germania, Elvetia, cu 70 sau cu cat au stabilit cei de acolo, nu vad de ce nu as face-o in tara mea? Doar pentru ca e amenda mai mica? He he he! Daca noi nu respectam ceea ce tot noi stabilim drept regula, cum sa ne ia altii in serios vreodata? Poti sa construiesti orice, daca pleci de la ideea ca esti mai presus de legi, construiesti vant si castele de nisip. Fireste ca se darama la orice hohot de ras, cum sunt cele provocate de sr. Respectele mele, si nu uita, mesterul Manole e o legenda romaneasca! Si nu vad de ce nu ai avea incredere in cei care construiesc azi lent in Romania, vad ca ai preluat unele sloganuri electorale ale lor. Sa traiesti si mai bine iti doresc si tie si tuturor celor de fata. Imbecilitate mai mare e greu de inchipuit. Apropo, eu inclin sa cred ca baiatul si-a castigat masina cinstit. Eu nu traiesc in Romania, si fazele cu patriotismul de 2 parale ma lasa rece.

Angy mi-a oferit o criptomonedă de tranzacționare scurtă de distractie pe cinste, ca de altfel si reactiile la clipul lui. Baiatul e simpatic. Prost, dar simpatic. Se vede pe el ca si-a dorit din tot sufletul masina aia. Dar de cand e interzis in Romania sa fii prost? Si de fapt desteptii sunt altii… aia care aduc manelisti la Teo, aia care publica Libertatea, aia care conving o tzara intreaga sa-si puna un abtibild in geam. Fix tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe la oamenii care STAU si se plang. Si in timp ce baietii se plang, altii instaureaza guverne si fac milioane de dolari. La noi in tara. Se vede asta dupa cum si-a aranjat de grijuliu hartiile inainte de filmare, dupa cum nu si-a dat capsuna jos si nu a scos caruciorul copilului din spate. Acesta este un om cu casa si masina lui. Cu familia lui. Intr-o lume mai civilizata decat a lui. Insa nu acolo este inima lui si acasa lui. Hai Pa. Chiar am o situatie in viata in care unu cu liceu industrial, s-a dus in Spania si a venit cu un Rover si a inceput sa faca scula mare, ca vezi doamne ce a ajuns el… singurele discutii ce le-am purtat a fost in contextul auto, si arta culegerii de portocale… Rahat in ploaie, mai bine in tara mea, ca nu e chiar asa rau, eu cred ca noi vrem sa credem ca e greu in Romania.

E ca si peste tot. Pana la urma asta e si concluzia mea… ca nu e asa de rau pe aici pe la noi si ca nu merita sa fii spalator de buzi prin Europa cand sunt atatea de facut aici la noi — ACASA. Insa trebuie sa avem mare grija cu bizonii astia educati prin Occident la MBA-ul ciorditului si culesului de capsuni sa nu ridice prea mult capul… Sa ramana acolo unde le e locul… sa nu mai incerce sa ne dea noua lectii de viata. Sa inteleaga ca ne e rusine cu ei si ca ne dezicem total de cretinismul lor. Sa nu mai se mai bucure cu toti dintii aia cariati cand vad o masina… fie ea chiar si la mana a doua…. Impresiile lor nu imi provoaca decat greata si voma iar comportamentul lor reprobabil nu face decat sa adauge si mai mult jeg peste tara asta… Ajungem sa ne fie frica, jena si teama sa mai spunem ca suntem romani…. Completare: o stire data azi pe posturile TV il surprindeau pe unul care in postul Pastelui incerca sa ciordeasca cutia milei dintr-o biserica din Romania… Astia suntem, cu astia defilam… Oricum suntem departe de a fi civilizati asta e clar…. Cat despre romani si Romania… toti spunem ca e o tara de kkt, dar de ce sa nu recunoastem ca si noua ne place sa ne afundam in el?

De fapt, frustrarile iti vin din faptul ca nu ai facut nimic radical in viata ta, si foarte probabil nu vei face niciodata. Asa ca stai pe margine, scuipa seminte si judeca oamenii. Maica-mea a lucrat in Italia 3 ani, a avut grija de batani. Unul ca tine o sa zica ca a fost la produs. Ce sa-i faci… atata va duce capul, atata scoateti. Dar nici o problema. Cainele moare de drum lung, iar prostul de grija altuia. Pt baiatul care o tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe bine….

Lasati omu in pace…. Fericirea trebuie sa fie individuala nu colectiva…daca el se simte bine ca a facut faza aia…lasatil…bv lui…tzaran cum e el lasatil…. Nu conteaza…. Nu stiu cum se face dar in orice discutie care cade intr-o panta mai serioasa aia care nu au creier aduc in discutie organele genitale ale lui sau ale celui cu care discuta… Mai traiane chiar crezi ca putza mea e relevanta pentru discutia de fata? Chiar crezi ca ma cunosti sau ca stii cine sunt eu? Chiar crezi ca merita sa ne intalnim sa ne masuram putzele? Atunci nu-ti inteleg frustrarea. De unde atata ura? De unde complexul asta de superioritate? Sa nu lucrezi cu publicul vreodata… o sa te trimita la sinucidere cu genul asta de calitati sociale.

  1. Boți de tranzacționare cripto-monede
  2. Cum să investești în bitcoin fără un broker cum pot face bani, tranzacționare înscriere bonus bitcoin
  3. S-ar aştep­ ta să vadă, la locul ei, luneta de lângă Cercul Militar, s-ar mira că grădina Cişmigiului nu se închide seara şi că nu-1 zăresc, pe aleea laterală, pe băiatul care vinde limonadă.

Cultura si educatia nu te fac cu nimic mai bun. Majoritatea absolventilor de facultate din Romania nu sunt calificati sa se duca singuri la toaleta. Asteapta sa li se dea, dar n-ar pune osul la putina treaba. E o frica generalizata de a-si asuma riscurile. Stii, oamenii ca tine ah ce-mi place sa introrc generalizarile sunt aceiasi care dau vina pe proprietarii de paduri ca le-au taiat. Asta fara sa discute o secunda cu unul din oamenii astia — sa afle ca sunt in foame, sa afle de copiii lor de la facultate, de casa neterminata de la revolutie, de padurarii care-i lasa, de vecinii lor care-i fac sa se simta fraieri pentru ca stau. E simplu sa dai cu piatra nene. E greu tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe construiesti. E banal sa arunci cu voma in oameni. Nu stiu cat de mult intelegi tu din ce spun eu aici. E greu sa inveti ceva cand ai creierul incetosat de ura. Si te inteleg, n-o ai mica.

Probabil altele sunt motivele frustrarilor tale. Poate din cauza ca nu ai ajuns miliardar inca. Sigur ca sunt suparat pe neputinta romanilor, pe lasitatea lor, pe tot ceea ce ne tine la distanta de civilizatie. Sunt suparat pe incultura, shmekeria, smenul, ghertzoiala si alte cele… Stiu ca si alte popoare au procentul lor de prostie dar la noi cred ca e rau de tot sunt studii care arata ca la IQ suntem pe ultimul loc… ce sa mai vb de cultura … Cati din shmekerasii astia s-au plimbat prin muzeele Spaniei… cati au incercat sa afle mai mult despre cultura spaniola… Eu zic ca nici unul…. Ca nu fac nimic sa schimb lucrurile… asta nu poti tu sa o stii… Poate si simplu fapt ca imi spun parerea aici e o forma de schimbare… Ca pana acum stateam in coltul meu timid si refuzam sa ma pun cu prostul…. Fie ca recunoaste, fie ca nu… dar de la un filmuletz de genul asta de-a dreptul imbecil facut de-un cretinoid patologic sa spui ca ti-e rusine ca esti roman e prea mult. Unii ar trebui sa fie bucurosi ca mai sunt romani in Spania asa. Eh, dar degeaba atata vorba, prostul tot n-o sa-si dea seama ca-i prost si nici nu se poate schimba. Noroc ca-i lumea mare!

Brava shacall-ule, ai spuso bie… admiratie din partea celor simpli care au facut totul cu munca lor fara ajutor de la nimeni…, si nici macar nu am un AUDI A6…. Mitomania este o caracteristica importanta a romanilor: pe aceia dintre Dvs. Urmarea imediata a acestui primitivism, care se pare ca ne place, este polarizarea societatii si disparitia clasei de mijloc, clasa numeroasa in orice alta tara si la orice alt popor in zilele noastre.

Revin cu cateva completari. Din pacate, atunci cand ar fi cazul sa ne facem simtita prezenta mai pregnant, nu facem decat sa ne sapam unii pe altii, romanii colegi la moduri de a deveni bogate peste noapte si companii de afara, in loc sa se ajute intre ei sau sa bucure ca au companie cu acelasi sange, pregatesc iesirea de pe scena a colegilor, si etalarea lor ca indivizi cu importanta net superioara tuturor. In concluzie ies in veindeta cu ceva, ceea ce in speta in cazul nostru este o masina, care il evidentiaza pe eroul nostru de intreaga breasla a lui. Drept urmare au aparut replicile, facute in acelasi spirit, sa demonstreze ca si NOI toti cei de aici avem ceva aparte si suntem mai buni decat posesorul odorizantului in forma de capsuna.

Drept urmare, cu mici exceptii, eu zic ca suntem toti de teapa lui Senior A. Mah chiar ca trebuie sa ne fie rusine caz suntem romanii. A vrut si el sa demonstreze pt. Problema lui mare este calimitat fiind dpvd intelectuala vrut sa arata lucrul asta in modul si conditiile gandirii lui …Pt. Bravo lui ca are o satisfactie de pe urma muncii lui …insa trebuia sa mai intrebe inainte de a da 40k euro pe o masina ca aia daca i-a dat intradevar … In resttzaranul roman mai are mult pana sa ajunga tzaranul din UE care a depasit de mult epoca in care ara pamantul cu boii sau caii. Bravo dude, ai dat niste replici mai sus de nota Inteligenta e o chestie tare relativa si e definita de majoritate, ca de altfel toate chestiile din universul cunoscut de om. Care e mai destept? Un electron dintre cei multi care se invart in jurul unui nucleu care sta pe loc, sau nucleul care se uita cum se agita electronii in jurul lui? In functie de IQ-ul fiecaruia, opțiune binară folosind semnalul ema cum puteti. In rest, aberati cu totii, de parca n-ati mai vazut indivizi ca Adrian in viata voastra. Zoso, inchide threadul ca s-a aberat destul. Mai bine vorbim despre Jiji Bekali, care se opțiune binară valutară de semifinale, sic!

Draga Sandel, Totul este relativ precum spunea batranul Einstein …si? Ce e nou sub soare? Ca este pe mai multe planuri despre inteligenta vorbesc asta-i alta chestie. De curiozitate sa citesti o carte de psihologie si sa vezi e frumos e si cate chestii afli. Nu mi se pare ca aberezi cand spui ca esti nationalist sau nu. Si mi se pare ca unii sunt demni de toata mila pt ca dau vina pe tara ca ei n-au reusit in viata. Trecand mai departe… ce sa se vorbeasca despre fotbal? Eu am un prieten care-i de meserie zidar si are tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe cultura debordanta pt cineva care cica face parte dintr-o categorie inferioara. As putea spune ca-i mai cult decat multi demnitari. Eu zic ca te-ai dus oleaca cam departe cu fraza aceea! Stimati romani hoti, academicieni, ingineri, doctori, manageri, mineri, suedeji, etc Sa stiti ca romanii nu sunt singuri cu probleme sociale de genul asta.

Nu va bucurati, nu va plangeti, faceti tot posibilul sa aveti grija de familia voastra si sa traiti cat mai onest ca o natie. Daca vrei sa furi, nu te plange ca se uita lumea urat la tine si nu astepta sa i se faca cuiva mila ca nu ai avut sanse in viata, ca ai numai ghinion ca altfel nu te prindeau. Gainarii care mai fura si mai sparg asa sa la ajunga de o paine…. Cei care muncesc onest, nu va mai plangeti ca hotii si suedejii va strica reputatia. Aveti toate sansele sa dovediti contrariu daca sunteti in pozitii asa bune academicieni, ingineri, manageri, etc.

Asa ca dragii mei romani…va iubesc, va pup si stati linistiti ca nu suntem singura natie de pe pamant cu probleme din astea. Ok CuAdevaratMirobolanta, vezi de ce-i frumoasa limba romana, unele cuvinte pot avea o gramada de intelesuri si subintelesuri … bla bla bla. Nu inteleg de ce se face atata zarva din cauza unui taran…. Eu de cind am vazut clipu baiatului asta am devenit adevarat fann!!! Are un tupeu nemaipomenit si o aura pozitiva, cum nu sa vazut la multi actori si la majoritatea cintaretilor. Nici ADRIAN, care il respect din toata inima si il rog sa ma scuze aciuma, nu a auvut vreodata asa putrerea sa imi spuna din suflet ce am vrut sa le spun eu la vecinii si rudele mele din sat.

Dar ce spun eu aici, nici unu din voi bai sarantocilor nu are asa masina ca baiatu asta, si asta insemna ca a realizat ceva, si voi stati acolo la internet platit cu ora si va credeti buni, ca faceti poante pe seama lui. Stati jos, nu va ridicati, asta e alta liga la care se joaca si voi habar nu aveti! E ok tipul, si masina e reala nu cum au restul din filmele prezentate. Sunt multi ca si el care nu au spus cat de bine e. A avut curajul sa apara pe internet si e meritul lui trebuie sa recunoastem, multi din tara ar vrea sa poata sa fie ca el. Mult noroc si la mai mare, nu-i baga in sema pe rautaciosi. Daca audi-ul ala face mai mult de de euro eu il mananc. Cat de prost tre sa fii sa dai Pe langa faptul k e taran prost mai e si mincinos. Masina aia face maxim Oricum s-o stapaneasca sanatos cu clima lui bizonica si cu covrigul imbracat in piele. Vorbesti prostii Geo!!!!!! Ar fi tare peste un an sa ne arate si casa lui de sute de mii de euro!!!!!!!!!!!!! Oricum ideea e fffffffffffffff tare!!!!!!!!! Am citit cu mare atentie cele de mai sus. Lui Tudor Adrian nu am ce sa-i reproshez. Viatza vazuta in toate aspectele ei…In primul rand viatza politica.

A sosit timpul ca cip bitcoin trader cu shcoala,cu abilitatzi manageriale,cu facultazi,etc,sa se IMPLICE,nu sa se iroseasca pe net in discutzii sterile. Discutzia e lunga si complexa. Eu personal am facut si politica shi afaceri shi sunt dezamagit;poate sunt prea obosit la cei 37 de ani ai mei. Felicitari ZOSO pentru efort! Ai dreptate, Gabi Toma…. Provin tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe familie de intelectuali, am terminat facultatea si DA, am plecat din Romania. As vrea sa fac si eu o precizare in legatura cu subiectul taran in romania. Acest termen de taran vad ca este folosit si pt unul care are a6 dar si pt unul care munceste la camp sau face altceva. Aceste trei categorii -taranii in strainatatetaranii care lucreaza la munca de camp si oamenii cataogati drept tarani -sunt diferite, si de aceea vreau sa va intreb daca sunteti de acord cu mine cand spun ca taranul care lucreaza PT. De ce spun asta? Va intrebati cum? Pe timp de iarna se aplica regulile de mai sus pt cel de la oras iar pt taran se aplica regula :mancare si bautura la greu ,somn la greu eventual mai da zapada din fata curtii cu tuica in mana. Acestea fiind spuse da trecem la partea financiara : taranul are o pensie ca a lucrat la cap de care se plange ca nu-i ajungedesi nu poti sa spui ca risca sa moara de foame.

Mai sunt si tarani care tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe cu ziua -castiga niste bani care ori ii baga in alcool ori ii duc acasa la familie -din acest lucru sper ca observati ca nu prea se aplica impozite din moment ce pensiile sau tot marit sau dc se aplica sunt f. Cel de la oras trebuie sa-si plateasca asig. Intr-adevar plateste si taranul impozit pe casadar plateste si cel de la orascare mai are si o intretinere si …mai multe de plata. Taranulspre deosebire de cel de la oras, mai poate sa obtina si o recolta care o va vinde sau o va pastra pt consum. Daca o va vinde, o va face unei firme particularept. Asadarcel din film nu e un parazit — si-a luat a6si daca pla lui a vrut sa zica clima bizonica pt ca nu era destinat vizualizarii de catre publicul larg asta eputea sa zica si clima temperat-continentalaplus ca voi va futeti in cur ca o masina de 4 ani nu are cum sa coste atat -ok okdar de unde stiti voi cand a fost achizitionata?! Cind efectiv iti dai seama ce-a fost in capu omului, nu poti decit sa zimbesti ingaduitor si chiar sa gasesti ca intreaga poveste are fantastic de mult umor. Dar vaaai…. Sincer voi nu intelegeti nimic. Masina aia face 40 euro pe putin eu zic ca a luat-o la oferta chiar.

Pe ce masina concert mai ai tu clima bizonica. Tudor a zis ca a dat Pana la urma a zis ca ajunge cu masina accea pana la Ingrozitori ProTV si Antena 1! Sinistru abuzul comis prin publicarea fragmentului video fara consimtamantul autorului! Cei de la site-ul zoso. Daca Adrian Tudor nu ii da in judecata, acela, da, motiv de tristete…. Eu nu sunt in spaniaai nimerit-o -sunt in israelnu va spun de cat costa un audi ca ala din ca dup-aia ma injurati si-mi ziceti si mie ca sunt handi desi aici sunt niste taxe de te rup. Dar asta nu inseamna ca nu am habar de cat costa o masina ca aia in europamai ales ca am prieteni care se ocupa cu asa ceva in tara -pret real :in jur de Ideea de baza este ca omul de la tara produce pt el fatza de cel de a oras care produce si pt altii….

Interesante clipurile si replicile Vreau sa-l vad pe acest Adrian ca are curajul sa dea in judecata cele 2 televiziuni. Imi pare rau ca trebuie sa te dezamagesc dar si eu am rude la tara si chiar imi place sa stau in aer curat si sa ma relaxezsi obisnuiam sa fac chestia cel putin odata la 2 lunidar in tot acest timp nu am reusit sa observ procesul prin care laptele muls de la vaca proprietate personala ajunge pe rafturile supermarketelor.

Eu cred ca procesul este asa Sunt firme producatoare de lapte care au fermele lorsi deci angajati si 2. Taranu dupa ce mulge vaca poate sa vina si sa-si vanda laptele ATENTIE:doar in piatzadar de acolo nu cumpar nu pt ca laptele nu ar fi sanatos dar pt ca nu bag mana in foc ca a fost produs in niste conditii igenice corespunzatoare sau ca nu a mai adaugat apa… Daca mai ai si alte nelamuriri poti sa le pui aici … In legatura cu cu faptul ca fac referire la organele mele genitaleasta e limbajul meu pe acest forum pt ca …. De ce noi romanii suntem asa o natzie de cacat si cand unul dintre noi face o gresala, ne vedem obligati sa comentam, sa barfim si in special sa dam cu cacat in el? Nu ar fi mai simplu daca doar am constata si am tine pentru noi? PS : Ca sa dai cu cacat in cineva trebuie mai intai sa pui mana pe cacat … Mai dati cu cacat acuma!!! Here some facts: 1. Bipedul din filmul initial n-a dat 40 EUR pe o asemenea masina. Cu 40k EUR iti iei 2 A6 2. Masina are serie de productie din 98 — n-are nici de-a draq cum sa fie din 3. Seria motorului masinii este de A4.

So, to conclude: Idiotul ori a luat o tzeapa de 40k eur cu masina aia, ori a dat Eur pe ea si stie ca in momentul in care l-a oprit politia si face o verificare a masini, ramane fara ea. Si pe linga astea e una cea mai tare, care mie mi se pare ca ne defineste ca natie:. Dar vai!!! N-am mai vazut atatea elogii aduse prostiei si muncii de jos pe taramuri civilizate de cand sunt… Stiti cui lasa occidentalii munca de jos?

Alora de prin jungla africana care din nefericire nu au nici macar scoala generala… Noi romanii le-am luat painea alora si ne mai si laudam cu asta… Culmea… unii chiar au facultate…. Mai fratilor daca credeti ca a lucra pe afara intr-o buda e un lucru sublim, ca e mult mai sublim decat a invata ceva si a incerca sa reusesti pe cont propriu in tara ta… va inselati amarnic…. Repet: pe mine nu ma deranjeaza masina lui pentru ca in sistemul meu de valori masina e doar o conserva care ma duce de acasa la serviciu si invers… nimic mai mult… Ma deranjeaza ca isi etaleaza prostia ca un jegos ridicand-o la rangul de realizari extraordinare… Mai Adrian eu o sa scot palaria in fata ta cand o sa imi arati nu un Audi A Seiz cumparat de tine ci un Audi A Seiz creat de tine… Asa ca ciocul mic si in locul tau as baga capul in pamant de rusine… Dar tu, ca tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe altii care nu vor sa fie inteligenti, nici macar sa inveti o limba straina nu esti in stare….

Intelege ca pentru unii romani esti un paduche si un nimeni, chiar nimic… Ai realizat prea putine: ti-ai luat o masina si ai facut poate un copil… un lucru normal si realizabil usor de TOTI… Oricum din buzi si din capsuni mai mult de atat nu cred ca poti… Gadeste-te serios ca masina aia rugineste si daca nu o faci taxi o sa mori de foame in Targoviste iar in Spania mirosul de rahat e toxic si ramane pe maini… nu o sa poti sa cureti buzile o viata intreaga…. Nu mai il tot scuzati pe dobitocul asta, si pe altii ca el, ca nu are nici o scuza… Natie de ciorditori, betivani si manelisti ce suntem… Mai elogiem si spalatul buzilor prin Occident…. Dar pt ca sunteti voi niste berilosi marunti la tet, nu o sa ajungeti sa intelegeti ca personajul asta nu a gresit nimanui cu nimic. A ajuns in Spania? Ii pasa cuiva? Deranjeaza pe cineva daca munceste sau nu? Si-a luat Audi? Posibil, el asa zice. E un om tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe, in Spania, are un Audi. Pana aici nu deranjeaza nu? Da a facut un film scurt, upload pe youTUBE sa vada un alt om normal ca el cat de bine ii este la soare in Spania. Parca nu e nimic anormal.

Unde e problema? Unde stau prostii fratilor? In voi stau. Ca stiti voi acu la pricepe romanu, romanu se pricepe la macat cacat din gura si mai nou din taste. Va stiti voi cine. Sunteti cu capul, toti astia care au judecat pana acum. Un lucru ar trebui sa va intre in capete ca asta e pluralul -deja ma vad criticat negativ! Pt ce? Chiar merita? Eu nu cred ca merita nici cat negru sub unghie sa bagi in seama un personaj ca cel despre care discutati cu atata patos! Roll on! Si inca o chestie, mai bine incult si cu bani in buzunar, decat cu 10 facultati si sarac. Luptati pentru o cauza demult pierduta oameni buni, incetati sa mai vorbiti despre un om care inca nu v-a dat in cap! Ah, si inca o chestie. Un Audi nu rugineste, pt ca are tabla galvanizata, JANTE e corect, Romania nu e natie de suedeji, cine se simte complexat ca e roman inseamna ca chiar nu a inteles ideea de schimbare, cine va posta in continuare despre acelasi lucru… inseamna ca, pentru acel cineva, nevoia de a demonstra contrariul celor spuse si aratate de personajul din film, e mai mare decat puterea de intelegere a faptului ca ce faceti voi cu toate astea este chiar gresit.

Amice, suferi rau, omul nu ti-a facut nimic, nu ti-a trimis tie filmul personal, insa tu ai grija sa-l jignesti personal. Ca tine sint multi, care se pare ca mor de grija altuia.

  • Adevărul în haine de lucru.
  • Cum să faci bani în stocuri începe să revizuiască modalități ușoare de a câștiga bani la domiciliu în marea britanie
  • Criptocurrency pentru a investi în mai 2021 mai bună decât bitcoin ”este investiția, consiliere cu privire la investițiile în criptomonede

Imi permit sa-i iau apararea, nedreptatea ma irita. Ai curajul si da-ti numele real si adresa, poate totusi te da tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe judecata. Problema este ca va luati de un om care nu v-a jignit pe voi cu nimic, sau aceasta tara in care traim si o laudati voi atat. Omul nu a facut filmuletul si l-a trimis la televiziuni, ci unui amic. Probabil ca aceasta analogie necesita prea multa gandire din partea unora. Dragul meu… aici gresesti amarnic, chiar daca restul Post-ului tau e mai mult decat adevarat… Romania nu se va ridica din agricultura… ce se face aici in materie de agricultura e fix banana. NU cred… Vor investi instituțiile în bitcoin shcoala ne vorbeshte despre tot felul de fapte eroice, cat de mari si intelepti am fost… Am fost o laie: tot timpul ne-am dat dupa cum bate vantul, egoism de mare clasa fie pentru cei care conduceau tzara, fie pentru omul de rand. Nu ii mai acuzati pe cei ce pleaca, nu ii mai acuzati pe cei ce raman si se simt mandri ca-s romani. E o parere personala. Si eu am fost pe dincolo. Si in Europa imi cam era rusine sa zic ca is roman, fiind probabil influentat tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe parerea generala, dar dincolo de ocean, mai mare mandria: medici, programatori, ingineri etc romani au facut acolo o impresie buna….

Sa fie clar: NU ii iau apararea ci nu va inteleg pe voi astia care va luati atata de el si pretindeti ca sunteti lucizi. Mergand pe aceeasi linie cu post-ul tau bine ar fii sa nu mai stabilesti tu originiile celorlalti in functie de originea ta. Personal eu sunt nascut in Bucuresti si ambii parintii nascuti in Bucuresti, pe linia tatei sunt a 6-a generatie in Bucuresti si pe linia mamei a 4-a. Asta ca introducere. Cert e ca ProTV si cine s-a mai legat de capsuni, a folosit tendentios capsuna atarnata de oglinda, pt. Nici in 4.

Si dupa cum citea documentele nu are mai mult de un an in Spania. In primul rand nu a dat In mod sigur acest individ se ocupa cu lucruri necurate sau a facut un credit, care nu-i nici o filozofie si nici necurat: se obtine in medie in 3 zile. Dar asta nu justifica bunastarea. Pacat ca romanii nu au curajul sa isi inceapa afaceri mici. Spor la munca tuturor si zambiti… traim intr-o tara frumoasa nu mai e comunism!!! Suntem liberi!!! Cine se uita la TV e un mare prost!!! Spre surprinderea lui adrian, a dat de o Romanie mai maturizata care a trecut peste mirajul racaitului de rahati prin buzile Europei si mancatului de pamant de sub unchii privind cu jiind la un Fast food ca la un restaurant de lux si care l-a pus la punct imediat spunandu-i ca e un fraier tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe ca sa taca din gura ca ne face de rusine… Ca nu e decat o loaza, un paduche si un parvenit… Si asta a suparat amarnic aceasta otreapa care nu a incercat sa invete mare lucru din scoala pe care a urmat-o aici, e drept, gratuit desi pe unul ca el l-as fi pus sa isi plateasca inzecit educatia pentru ca apoi sa o pretuiasca corespunzator ….

Adrian a constatat ca in Romania au ramas destui romani care se lupta opțiune binară folosind semnalul ema sistemul, care au umblat prin occident dar nu au ramas acolo ci au considerat ca daca vor sa schimbe ceva in viata lor trebuie sa faca acest lucru in tara… Oameni care incearca sa fie fericiti aici printre prieteni si familie… Adrian a gasit o Romanie revoltata si oripilata de organele lui etalate de propria gura la prezentarea plina de amatorism si incordare a conservei sale pretioase… Adrian a dat de o tara tot mai rusinata si mai cu capul in pamant la auzul boroboatelor romanilor de pe afara care fac ceea ce au facut de mult sau au fost educati sa faca: sa ciordeasca, sa scuipe, sa injure, sa se prostitueze….

Prima data eu m-am bucurat cand tot ce e mai gaunos din societatea romaneasca a tulit-o afara ca aici e mult prea greu sa castigi la tarnacop un Audi A Seiz… Cand am remarcat ostilitatea strainilor fata de mine, cel care venea din Romania, si cand am simtit privirea rece ca otelul cand am spus cu mandria mea de ardelean: sunt Roman si vin din Romania… am inteles rapid ca nu suntem cea mai iubita natie pe afara…. Sa punem mana cu totii fratilor, sa schimbam situatia in aceasta tara si sa nu mai trebuiasca sa ne trimitem mamele sau tatii la capsuni in Spania si noi sa frecam menta la 25 de ani asteptand sa pice din cer cu bani… Sa ii punem la punct pe toti ghiolbanii si toti shmenarii astia cu miros de manea… Sa ii obligam sa se educe… si sa nu le dam nici o sansa daca nu vor face asta… Sa nu ii lasam…. Cred ca tu nu esti constient de faptul ca nu toti sunt in stare sa faca instalatiisi daca tot esti asa de revoltat in legatura cu faptul ca lumea pleaca in strainatate ai putea sa-mi oferi si mie un plan de actiune pt.

Sistemul de valori in ziua de azi s-a schimbatpe vremea comunismului indiferent ce eraimai mult de o dacie nu puteai sa ai si nici curent electric non stopacum totul este liber-poti avea cate dacii iti doresti si sa consumi cat curent vrei -problema este cu ce le platesti. Daam ajuns la subiectul bani pt ca asta este singurl mijloc prin care poti dovedi ca te-ai descurcat in aceasta jungla numita societate democratica si tu faci parte din ea si vad ca ai tinut neaparat sa ne publici si niste date in legatra cu astade ce? Crezi ca daca unul care copie de tranzacționare criptomonedă plecat in strainatate e cu putin mai inteligent ca tine?

Intelege tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe pentru unii romani esti un paduche si un nimeni, chiar nimic???? Nu mai il tot scuzati pe dobitocul asta???? Amice, daca ai avea un pic de bun simt si te-ai injosi sa te cobori un pic si la nivelul nostru, din imparatia ta stiu ca iti place foarte mult sa te auzi vorbind, dar incearca totusi sa asculti si pe altii ai observa ca parerile sint impartite, discursul tau este frumos dar gaunos, demagogic, nu se mai poarta prostii din astea de pe vremea lui Ceausescu. Stiu ca e putin probabil sa-mi citesti mesajul, intrucit parerea buna care o ai despre tine si frustrarile tale fac ca opiniile celorlalti sa nu conteze, as putea sa te injur lejer si sint sigur ca cu greu ai observa.

Adica tot noi trebuie sa avem bun simt si sa inghitim organele pe care ni le ofera adrian alaturi de super tinicheaua lui… M-am saturat sa mai stau deoparte si sa tac ascultand o veche povata data de mama mea: Cu prostul nu te pune niciodata mama ca nu o sa ai sorti de izbanda… Tocmai asta am facut. Am coborat din turnul de fildes condamnand prostia, shmenul si neputinta…. In ceea ce privesc frustrarile mele ele chiar nu exista. Eu chiar sunt fericit aici si chiar am tot ce imi trebuie. Iar parerile care sunt impartite sunt impartite intre ce si intre cine: idiotul asta nu merita sa aiba nici macar un fan sau un adept pentru ca NU ESTE O CALE DE URMAT… Este dovada cea mai crasa a lipsei de educatie si a tot ce inseamna o parte auto bitcoin trading auto găzduit generatiei tinere… Nu poti fi de partea acestui tembel caruia i se scurg ochii dupa GENTI de aluminiu, care e atat de obsedat sa aiba ceva ce nu poate avea incat merge intr-un autoshop si isi lipeste pe masina lui TDI avand pretentie de a fi ceea ce nu este… Asta admiri tu… un parvenit?

Degeaba ti-am da noi idei de afaceri pentru ca nu stim care sunt competentele tale reale… Aceste competente se pot transforma in avantaje competitive… Daca faci cel mai bine ceva vei avea succes oriunde. Nu va mai uitati in ograda altora sa le numarati bizonii. Comentati ceva interesant, sa fiti apreciati pentru nivelul vostru de cultura nu pentru comparatia cu nivelul de incultura al altora. In fine, anglofilii spun direct: cu Anglia. Politicieni en titre sau de ocazie comentează, nu numai până la înce­ putul celui de-al doilea război, ci până la sfârşitul lui, tot ce se petrece în aceste ţări. Fireşte că diplo­ maţia românească, de bună tradiţie, precum şi mi­ nistrul de externe stau mereu în centrul atenţiei. Toată lumea ştie la ce se referă eticheta aleasă: Ti­ tulescu este trimisul permanent al României la Liga Naţiunilor, unde devine răsfăţatul gazetarilor. Un reporter din Amsterdam, care semnează D. Stela, publică la Cronica politică a Vieţii Româneşti, nr. Prima secvenţă, petrecută cu câţiva ani înainte, este dintr-o cafenea pariziană, Regence, loc de întâlnire pentru ziariştii din statele nordice şi zonă de intersectare a ştirilor din toată Europa.

Pentru mine, aceste date atestă faptul că

Şi aici, un subiect fierbin­ te este Geneva, cu Liga Naţiunilor. Doctorul Edvard Be­ nes, unul dintre fondatorii Micii Antante, a fost mulţi ani ministrul de externe al Cehoslovaciei. In de­ vine preşedintele Cehoslovaciei, după ce deţinuse şi preşedinţia Ligii. Contele Albert Apponyi, repre­ zentantul Ungariei la Ligă, era născut la Viena, în şi, când se publică, cu un sensibil defazaj, no­ taţiile lui D. Stela, murise deja de un an, chiar la Ge­ neva. Gustav Stresemann a fost ministrul Afacerilor Externe germane şi cel care obţine acceptarea Ger­ maniei în Liga Naţiunilor. Murise şi el, îndupă ce în a primit Premiul Nobel pentru Pace. In fine, cel mai cunoscut publicului român era Aristide Briand, prim-ministru şi apoi ministru de exter­ ne al Franţei. El este cel care a reconciliat Franţa cu Germania şi a primit, ca şi Stresemann şi în acelaşi an, Premiul Nobel pentru Pace. Murise în Sorbind din cafea, interlocutorul lui D. Stela de la Cafe Regence îi caracterizează rapid pe fiecare. Stela mărtu­ riseşte că aude pentru prima dată de numele lui Ti­ tulescu. Secvenţa a doua: ajuns la Geneva, D. Toţi ur­ măreau cu încordare discursul lui Titulescu. De la locul meu puteam observa foarte bine pe adver­ sarul său politic, contele Apponyi, care îşi dădea asentimentul, înclinând capul. După ce ministrul Ti­ tulescu şi-a terminat cuvântarea [ Aici întâlneşte gazetari suedezi şi danezi şi, după obiceiul său, le cere infor­ maţii. Acolo oa­ menii lucrează în linişte, cu politeţă şi precizie".

Ministrul îţi va povesti câteva anecdote sau se va eschiva cu o frază politicoasă. Cum însă nimeni nu e profet în toată ţara lui, în discuţi­ ile şi scrierile intime apar uneori portrete mult mai puţin măgulitoare ale diplomatului. Lui Goga, de pil­ dă, diplomaţia lui Titulescu nu îi spune prea mult. El vrea să facă guvern de concentrare, să înglobeze pe toată lumea, să nu-i rămână pe din afa­ ră nici un duşman. Fricos, grandilocvent, gesticulator, îşi face curaj şi din vorbele lui aleg că ar vrea cu orice preţ să prezideze un guvern tranzacționare de semnale de tranzacționare pe zi opoziţie. A avut chiar o vorbă de spirit pentru justificarea aven­ turii: «E mai uşor să trăieşti în c Ceea ce ştiu sigur este că acest om zgârcit, cu gesturi dezordonate, pornind dintr-un fi­ zic care n-are osatură, nu poate constitui un punct de razim pentru ţara în pragul nebuniei.

Isteric şi fe­ minin, plin de vorbe mari şi de sughiţuri sentimen­ tale, bietul advocat cu trei discursuri pe an, talent de erupţiune verbală, fără liniştea nervoasă pe care o necesită o muncă metodică, Titulescu ar fi pentru România actuală o nouă legendă distrusă Ziaristul D. Marele filozof chinez Kung Tse spune: «A deveni domnitor e greu, dar a fi cancelar e şi mai greu. Cât despre grati­ tudine, nu are tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe decât de ingratitudine. A murit în anulîn exil, la Cannes, după ce, înCarol al II-lea îl înlăturase din guvern. Dintre colegii şi ri­ valii săi de la Ligă, numai unul i-a supravieţuit. Moartea celor care se ocupau cu pacea lumii a dat, curând, semnalul începerii noului război mondial, al doilea. Petarde patriotice Moartea celor care se ocupau cu pacea lumii la Liga Naţiunilor a dat, curând, semnalul începerii no­ ului război mondial, al doilea, şi o dată cu el, pa­ triotismul începe să fie afişat ca un stindard, în dis­ cursuri politice şi în gazete. E însă remarcabil că până în patriotismul festiv lipseşte aproape cu desăvârşire din revistele româneşti.

Nu se face pa­ radă cu dragostea de ţară, nu se aniversează literar evenimente istorice, nu se defilează cu poeme ocazio­ nale. Dacă apariţia unui număr din Universul literar, de pildă, se întâmplă să coincidă cu o zi de 24 ianua­ rie, un articol discret despre Mihail Kogălniceanu, la o rubrică permanentă, cu personalităţi ale seco­ lului trecut, face legătura cu evenimentul. Fără ti­ tluri mari şi fără La 30 augustBiletele de papagal găzduiesc un Psalm al său care începe. Acelaşi lucru îl va face şi în viaţă: se va autoplagia, în variante tot mai nefericite, înlocuind fiorul religios cu fiorul religiei politice. Premiu pentru patriotism Descurajarea poeziei patriotice se face sistema­ tic în presa vremii, aşa cum o făcuse şi Maiorescu la timpul său. Comentariile sunt tot pe atât de libere. Vom spune-o fără nici o rezervă: ast­ fel de concursuri deservesc poezia. Să nu ni se spu­ nă că poezia e pentru vulg. Vulgul e pentru po­ ezie, vulgul trebue să se ridice până la poezie. Căci ce poa­ te fi comun între graiul muzelor şi acele exerciţii me­ trice de care au publicat ziarele în tot timpul neutralităţii şi chiar în toiul luptelor, aşa de insul­ tător de false ca ţinută artistică". Ea s-a întins în învăţământ şi a intrat aşa de adânc pe sub piele, că cine ştie când i se va da de hac. Serbări naţiona­ le, patronaje de orice soiu, inocente onomastici nu se pot lipsi de sifonul eroic La 8 martie apăruse deja în Lumea. Stelian Popescu [directorul cotidia­ nului, n.

Poetul cel mai patriot este d. George Gregorian, care face ravagii în rândurile inamicilor. D-sa singur, postat la Mărăşeşti ar fi putut înlocui întreaga armată română. George Gregorian, dar Premiul al IlI-lea de patriotism po­ etic a fost luat de d. Constantin Râuleţ. Ce dracu? Boala e trans­ misibilă. In România, unde politicalele înlocuiesc po­ litica şi politicaştrii pe politicieni, dovezile de patriotism rămân îndeobşte verbale. Iar categoria faptelor se reduce la faptul divers. Inîn primul număr al noii serii a Cuvântului liber, apărut sub direcţia lui E. Săveanu, mi­ nistrul sănătăţii publice, va menţine şcoala de moa­ şe din Chişinău şi o va înscrie în buget. Ton care, remarcă cei de la Cuvân­ tul liber, intră în rezonanţă cu accentele lirice minis­ teriale, căci d. O dată şi să mor». Deja din i se dau replici alarmate, fie şi ne­ semnate, cum este cea din Viaţa Românească. Referitor la credinţa în Dumnezeu, ches­ tie de o gravă intimitate, nu cunoaştem un singur act al acestui apostol, din care am ptţtea să reconstituim — ca paleontologul un mamut dintr-un oscior — veracitatea predicii. Referitor la salvarea şi iubirea patriei române — de când oare locuitorii Gangelui şi poporul internaţionalizat, emigrat de pe sacrele maluri şi răspândit în Europa a primit misiunea is­ torică de mântuire a românismului? Nu găsim la di­ rectorul Gândirii nici credmţă în Dumnezeu, nici în­ dreptăţire de apostol a!

Nu faceţi uz de patriotism când sunteţi în opo­ ziţie. Veţi părea ipocrit. Patriotismul e un ce care ţine numai de guvern. Inscrieţi-vă numai în partide­ le de opoziţie. Sunt singurele care vin la guvern. Nu umblaţi, în opoziţie, cu L'Indepenţlance Roumaine în buzunar. Se va crede că preferaţi limba franceză, care e limbă de guvern. Nu înjuraţi ca un surugiu în parlament. Puteţi dovedi şi altfel'că sunteţi patriot şi român get-beget. Nu căutaţi sŞ ajungeţi prin po­ litică profesor universitar. Lumeâ e rea şi vă va so­ coti elevul lui Mihalache Dragomirescu. Când şefii opoziţiei vorbesc la Cameră, nu-i apostrofaţi cu « sunteţi vânduţi Moscovei »! Aşa se spune de­ spre toţi viitorii miniştri" Era abia anul Românul e un popor de viitor; păca­ tul lui e că e prea guraliv. Fiecare se simte chemat să facă pe reformatorul, fiecare vrea să-şi spună pă­ rerile; şi în fond sunt toţi nişte palavragii şi nu fac cât o ceapă degerată. Jocul cuvintelor mari, al cuvintelor politice nu e însă totuna cu politica în­ săşi şi, învingători în cel dintâi, scriitorii sunt de cele mai multe ori învinşi în cel de-al doilea, în marele joc politic. Opţiuni politice ale literaţilor Scriitorii sunt de cele mai multe ori învinşi în ma­ rele joc politic, indiferent de bunele lor intenţii.

Dacă scriitorul alege cariera politică, neglijându-şi între timp vocaţia, are două posibilităţi: să se compromi­ tă spectaculos sau să eşueze discret, cu gustul ză­ dărniciei gestului. Dacă e tânăr, curat, înflăcărat, se lasă sedus de ce e mai rău şi mai murdar, de extre­ me. Astăzi lucrurile sunt etichetate cu uşurinţă, simplificate până la sa­ crificarea înţelegerii celei mai importante întrebări, întrebarea din care Eugen Ionescu şi-a făcut un lait­ motiv al vieţii: De ce? Generaţia veche îi simte pe cei care vin din urmă ambiţioşi până la agresivitate, necugetaţi, lipsiţi de experienţă, rigizi.

Surprinzător, tinerii cu personalitate sunt totuşi, la început, fiecare într-alt fel, împotriva politicii. Este evident că poli­ tica i se pare cel mai puţin important domeniu de care să merite să te ocupi. Om de stânga? Eti­ tranzacționare online în sua care nu-mi spun nimic. Oroare politică. E atât de uşor să te încadrezi. Iţi uiţi sau îţi ignori comple­ xitatea şi sinceritatea, îţi retezi tendinţele divergen­ te şi activezi afişându-te la dreapta sau la stânga. Ho­ tărât nu sunt un om de acţiune. Ba sunt şi apolitic. Le-au ex­ primat când nu aveau nimic de câştigat şi nimic de pierdut şi, mai ales, când nu aveau nevoie să se ex­ plice, să se justifice, să se apere. Gei mai mulţi simt nevoia să spună Nu. Ce s-a întâmplat pe urmă e în­ frângerea acestui nu de către istorie. Nici cu gene­ raţia veche lucrurile nu stau mai bine. Dacă scriitorul are experienţa loviturilor istoriei şi e blazat i se reproşează că stă în turnul de fildeş şi nu vede realitatea.

Şi pe urmă, din participarea scriitorului la actualitatea politică, suferă în primul rând creaţia lui, opera lui. Un artist nu poate lucra în contact imediat cu rea­ litatea. Din motive politice, Arghezi face închisoare de două ori: prima dată pentru că e cu nemţii, a doua oară pentru că e împotriva lor. Am fost şi eu în tinereţele mele un fel de revoluţionar şi mai ales am cunoscut mulţi re­ voluţionari. La Geneva, pe vremuri, am trăit în cer­ curile comuniste ruseşti. Ţi-am spus doar că eu da­ tez de mult. Aia cu care mâneam eu atunci la masă trebuie să fie în noua Rusie oameni puternici Dacă n-or fi ajuns din nou în Siberia Nu, nu. Am un scep­ ticism adânc pentru astea. Nu şi-a putut respecta întocmai hotărârea. Istoria şi politica l-au implicat din nou şi nu în modul cel mai fericit. Dar gazetarul din Bi­ lete. Dincolo de spectacol, ştie să vadă şi lucrurile grave care se petrec în lume. Un ţar proletar cu fruntea de două degete e dictatorul posomorât al noului imperiu. După începerea războiului, puţini îşi păstrează capul limpede: Barbu e filogerman şi îmbracă că­ maşa verde, având ideea să vină cu ea în casa libe­ ralului Lovinescu, dar în acelaşi timp ascunde un văr al soţiei, antinazist fugit din Germania. Eftimiu e bolşevic, dar cu oscilaţii.

Galaction e, în al doilea război, într-o situaţie absolut insuportabilă, pentru că ţine în acelaşi timp cu toţi: e filosemit, dar îi plac şi nemţii, are fetele în Italia, deci îi plac şi italienii, iubeşte Grecia şi Anglia, aşadar suferă când acestea primesc lovituri şi, desigur, îl zguduie invazia Pa­ risului pe care îl căinează cu glasul său puternic. In­ tre filiile lui, o singură fobie: sovieticii, de care se teme atât de tare, încât are repetate coşmaruri. Din păca­ te, visele lui cu ţara bolşevizată şi cu el însuşi domi­ nat de nulităţi ajunse în posturi înalte sunt, la fel tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe frazele lui Arghezi, premonitorii şi au fost confir­ mate de istorie.

Lungi îi sunt nopţile Înserării; ei nu

Vasile Voiculescu nu cedează ispitelor politice, dar asta nu-1 fereşte, la o vârstă înaintată, de închisori­ le comuniste. Mircea Vulcănescu crede în victoria aliaţilor, dar va sfârşi în carceră, pentru vina de a fi deţinut o funcţie tehnică în guvernul antonescian şi, mai ales, pentru naivitatea de a crede că oamenii sunt buni. Sebastian e obligat să mizeze pe victoria ruşilor, deşi nu se omoară după politica lor. Camil Petrescu încearcă să fie mereu cu un pas înaintea evenimentelor, dar se înşală mereu. Cei cu simpa­ tii de stânga, avangardiştii, sunt printre primii care-şi vor pierde iluziile, dreptul la semnătură, libertatea sau ţara. Pleacă-te stăpânirilor, închină-te zei­ lor, şi du-te în calea ta, având în inimă numai pe Dumnezeul tău. Ce noroc ai avut! Ce şansă unică! Să suferi pentru o cauză care nu era a ta, continuă el înflăcărându-se deodată. Să-ţi iei asupră-ţi un păcat pe care nu l-ai făcut şi să răscumperi acest păcat prin propria ta nevinovăţie Cât aş fi dat să mi se întâmple mie aventura ta; să plă­ tesc pentru o crimă pe care nu numai că n-am făcut-o, dar mi-a fost odioasă. Aş suferi cu bucurie alături de ei, tocmai pentru că mi-a fost odioasă dictatura, crima politică.

Şi când am aflat că ai refuzat, la Pre­ fectură, să semnezi declaraţia de desolidarizare, aproape că am fost gelos pe norocul tău De altfel, nici unul dintre scri­ itori nu e un câştigător în jocul cu istoria şi n-a fă­ cut, constant, alegerea cea bună, cea care să-l salve­ ze şi în ochii contemporanilor şi în cei ai posterită­ ţii. Mulţi au murit la timp şi e posibil ca numai moartea să le fi salvat reputaţia, la ceilalţi atât de grav compromisă. Se pare, de altfel, că cele două feţe ale timpului, contemporaneitatea şi posteritatea, sunt ireconciliabile şi că, orice ai face în politică, una din­ tre ele te sacrifică. Societatea românească seamă­ nă cu politicianul îndrăgostitul refuzat: când nu e în tranziţie, e în criză. Sentimentul crizei este frecvent comentat între cele două războaie, indiferent dacă are sau nu acoperire reală.

Schimbul de crize între in­ divid şi societate este însă compensatoriu: când cri­ za generală se acutizează, crizele intime se domolesc, în schimb când societatea pare a ieşi din criză se des­ chid toate uşile secrete ale crizelor personale. Legea Statului deasupra noastră Economia, justiţia, morala, cu instituţiile cores­ punzătoare şi cu toată ţesătura lor de implicaţii sunt periodic în atenţia presei, inclusiv a celei culturale.

Publiciştii le iau tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe discuţie imediat după războiul cel mare. Aceasta e o boală care trebuie grabnic lecuită pen­ tru ce criptomonedă să investim în ripple nu îmbolnăvi întregul organism social. Criza jus­ tiţiei, spune autorul, se vede cu ochiul liber: lumea fuge de justiţia oficială şi-şi caută dreptatea într-o justiţie privată, a arbitrilor. Legile statului nu reuşesc să fie ocrotitoare şi senine, ca bolta de deasupra noastră. Legea morală în noi Şi în morală, ca şi în dragoste, se cade să fim de­ licaţi şi discreţi. Terenul e suprasensibil, afirmă Arghezi. Cu toate acestea, Iorga răspunde cu o straş­ nică morală moralei precare a contemporanilor săi, între care şi Arghezi, şi a cărei ruină o deduce din manifestările artistice de ultimă oră. Fără să se sim­ tă intimidat, Iorga se ocupă de morala mondială. Pri­ mele două numere din acelaşi lunar, Cugetul româ­ nesc, găzduiesc în şi consideraţiile lui N.

Iorga pe tema crizei morale mondiale. Faptul că înainte oamenii aveau obiceiul să-şi ascundă perversitatea e, pentru el, mai puţin imoral. Avangardiştii români îl iubesc, desi­ gur, pe Marinetti. Un adevărat imn al artei procla­ mate de acesta scrie Jacques C. Costin, colaborator al revistelor avangardiste, de la 75HP la Contimpo­ ranul. Numele aparent absurd al revistei 75HP avea în epocă o semnificaţie clară, futuristă şi vine din tehnică: 75 Horse-Power, cai-putere, are un motor foarte puternic. Dacă în literatură ceasul lui Iorga s-a oprit la să­ mănătorism, în muzică pare a se fi oprit la roman­ tism. Nu lipsesc avertismentele gra­ ve. Acestea sunt crizele mari, acesta e macrocosmosul crizelor interbelice. Microcosmosul crizelor are şi el câteva constelaţii malefice bine cunoscute. Crize mici şi personale Microcosmosul crizelor are şi el câteva constela­ ţii malefice bine cunoscute: impasurile, eşecurile, dis­ perările personale. Scriitorii le resimt cel mai acut dar, din fericire pentru ei, le şi elimină la repezeală din minte şi inimă prin tot felul de exerciţii de literatură. Poetul în Viaţa literară din aprilie-mai apare pe pri­ ma pagină poemul Bitcoin investind gemeni de George Baco via.

El des­ chide deceniul al patrulea, al celor mai grave crize generale. Sfârşitul unui mare război născuse o epo­ că plină de viaţă. Războaiele sunt unitatea istorică şi lingvis­ tică de delimitare a celor două decenii îngemănate. Printre marile probleme ale tuturor, ies la iveală şi măruntele, dar realele probleme ale fiecăruia. Trece­ rea de la general la intim există în Crizele bacoviene. Cadrul e fals romantic întrucât eul e conştient de fiori şi de tot ceea ce-i generează : Tristă, după un copac pe câmp Stă luna palidă, pustie — De vânt se clatină copacul Şi cea mai bună aplicație de tranzacționare pentru autobuze fiori de nebunie. O umbră mormăind păşeşte Dacă luăm totul ca pe un joc de lumini şi umbre, care la Bacovia nu contrastează, ci se amestecă în ştiuta tentă cenuşie, criza apare la posibilitatea cioc­ nirii umbrei cu umbra. Dar aceasta e numai o ame­ ninţare, nu se concretizează. Criza e reiterabilă la ne­ sfârşit, de aici pluralul din titlu. Tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe Dacă poeţii anilor '30 îşi poartă cu orgoliu crize­ le la butonieră, în locul interbelicei garoafe, imagi­ nea convenţională a criticului este a unui om sobru, echilibrat, fără emoţii excesive.

Că nu e riguros aşa ne-o arată, de obicei după moartea criticului, însem­ nările lui intime. Călinescu şi-a publicat totuşi ase­ menea însemnări în timpul vieţii, probabil ca me­ todă de înfruntare bărbătească a crizei. O lene sufletească, o accedia dantescă chi­ nuitoare. Un scepticism universal, o toropeală neroadă. Aveam într-un anume loc fel de fel de hârtiuţe-proecte cari n-au luat şi nu vor mai lua fiinţă deoarece, vai! Cărţile l-au ales pe Călinescu atunci când el nu era încă hotărât să le aleagă. Prozatorul Nu se poate spune dacă premiul de 12 de lei acordat de Academia Română în lui Liviu Rebreanu pentru romanul Ion a intensificat antipatia lui Arghezi pentru carte şi prozator deopotrivă, dar e cert că poetul socoteşte acest premiu drept semn clar al crizei prozei româneşti. Poate că unul mai mic, de 1 de lei, ar fi dat seama de o criză mai mică şi mai suportabilă. Aşa-numitul act de naştere al ro­ manului nostru interbelic este contestat vehement în primul număr din Cugetul românesc. Articolul — e greu să fie numit recenzie sau cronică sau opinie polemică pentru că Arghezi n-a citit decât 27 de pa­ gini din romanul incriminat — se intitulează Cum se scrie româneşte. E imposibil să nu-i remarci savoarea. Pro­ priul său nume, care se articulează pare-mi-se Liviu, se restrânge şi el la o iniţială incertă. Numai la de­ dicaţie distonează, în atmosfera de cioareci şi năduşeală, în care şi-a învelit autorul pruncul artistic, nu­ mele de Fanny.

De altfel toată opera e bine chibzuită în sensul ei economic. Răs­ pundem fără întârziere că nimeni nu mai ştie să scrie şi că Academia şi presa trec printr-o criză de gândire, comparabilă numai cu deprecirea valutei".

De obicei, există un spread mai mare între prețul de cumpărare și prețul de vânzare al acestor acțiuni și dacă trebuie să fie vândute imediat, este posibil să primiți sub suma pe care ați plătit-o pentru ele, din cauza lipsei de lichidități. Dacă alte persoane sunt pesimiste cu privire la o companie, prețul acțiunii va scădea, iar dacă veți vinde în acel moment sau dacă prețul nu își revine, veți primi înapoi mai puțin decât ați investit.

Dincolo de o critică a felului în care scrie Rebrea­ nu, făcut literalmente praf, Arghezi scrie o adevăra­ tă profesiune de credinţă. Reacţia lui de respinge­ re este organică, izbucnirea este necontrolată, pentru că scrisul lui Rebreanu şi propriul fel de a scrie par de pe planete literare diferite. După ce dă şi discu­ tă exemple luate la întâmplare din descrierile rebreniene Valea Bistriţei se deştepta, Ochi mort, minte somnolentă. Un artist se spânzură şi nu dă la tipar asemenea rezultate. Demnitatea literară îţi impune un rol activ în spectacol, o atitudine în cu­ vinte, o frântură în imagini, o iuţire şi o abreviere lapidară, un ritm [ Limba nu poate să fie o magazie şi un de­ pou de unelte sterpe, ca dicţionarul.

Profesorul de lectură

Cuvântul lor e atât de incolor, atât de molâu, atât de fără mâzgă, şi se în­ tinde aşa, ca o ninsoare de tărâţe infinită? Arghezi o ştie din Dar când Rebreanu însuşi este în criză, acuzat de capii dăscălimii că ar fi lipsit de moralitate, Arghezi îi ia, în revista lui, apărarea, cu o căldură a cuvintelor fră­ mântate pe care numai el o are. Articolul, intitulat ironic Imoralul Rebreanu, face dreptate.

Traducătorul într-un eventual grafic al dreptului la criză, aşa cum îl stabileşte prejudecata publică, poeţii sunt de­ sigur pe locul întâi, au dreptul la o criză cvasipermanentă, iar criticii pe ultimul loc, ca unii de la care se aşteaptă mai multă stăpânire de sine. Traducătorii nici n-ar figura, calculator criptomonede, în grafic, având în ierarhia oa­ menilor de condei locul cel mai ingrat. Interbelicii pun destul de puţin preţ pe traducerile în ropiâneşte.

Când nu au acces la original, se folosesc de tra­ ducerile în franceză care există în marile librării: Al- calay, de pe Bulevardul Elisabeta, colţ cu Calea Tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe toriei, Cartea Românească de pe Bulevardul Aca­ demiei, Socec, din aceeaşi clădire cu magazinul Lafayette şi, desigur, în librăria Tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe, ceva mai sus de Strada Regală, tot pe Calea Victoriei. Traduceri­ le sunt puţine şi puţin izbutite, astfel că din când în când apar note revoltate în gazete, cum e cea a lui Călinescu din Jurnalul literar, despre cărţile mai mult răs­ tălmăcite decât tălmăcite de Jul Giurgea. La rândul lor, traducătorii adesea scriitori ei înşişi se plâng că munca aceasta e dintre cele mai istovitoare. Gala Galaction, care dă frecvent interviuri în di­ verse gazete, de la Mişcarea literară până la Univer­ sul literar, şi-şi strigă în ele toate neizbânzile sociale sau personale, a avut în o discuţie cu Sandu Tudor despre traducerea Sfintei Scripturi. Să traduci psalmi în vremea jazz-uhii şi a charleston-ului! Mai exis­ tă o criză pe care scriitorii o cunosc foarte bine: criza financiară. Leul interbelic Există o criză pe care scriitorii o cunosc foarte bine: criza financiară, deşi leul interbelic este o mo­ nedă puternică.

A avut şi el de suferit, desigur, la criza mondială declanşată încare a făcut pe atâţia bancheri din Wall Street să se arunce pe fereas­ tră, pe 24 şi pe 29 octombrie, în joia neagră a bani­ lor şi în la fel de întunecata dimineaţă de marţi ur­ mătoare. La începutul luichibriturile se scumpesc în România de la 2 lei la 2 lei şi 50 de bani cutia şi de la 2 la 3 lei plicul. Camil Petrescu are, un timp, mari probleme financiare, când cu chiria, când cu banii pentru apă, când, pur şi simplu, cu sărăcia.

Mult mai bine îi merge omonimului său, Cezar Petrescu, au­ torul aflat veşnic în vitrină. Până şi Rebreanu măr­ turiseşte într-un interviu, înmoment în care e unul dintre cei mai bine plătiţi scriitori, că, toată viaţa, teroarea lui au fost chiriile. Faţa şi reversul Intr-unul dintre primele numere ale Săptămânii Mai nădăjduim că — deşi eşti bogat — ţi-ai agonisit sin­ gur averea şi numai în mod cinstit, prin muncă [ Poate chiar ai puţină inimă — s-au îmbogăţit şi câţi­ va oameni cu inimă — şi îţi zici că ar fi păcat, că ar fi inutil de dureros să mai sufere şi alţii ce ai suferit d-ta.

Adică nu eşti ca marele profesor şi savant mi­ lionar X. Poate chiar uneori eşti trist că nu pricepi sensul vieţii. Iar dacă lu­ crul acesta ţi se tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe prea mult, fii calm: nu e vorba decât de o lirică expansiune. Mai ales fii calm. R-ului, pentru acordarea pre­ miilor pe anulîntrunindu-se în localul socie­ tăţii, a tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe prin majoritate de voturi următoarele: - Premiul de proză Brătescu-Voineşti 25 de lei să se acorde dlui Gh. Brăescu pentru volumul La clubul Decavaţilor. Cazaban pentru o carte uitată complet astăzi, şi un premiu pentru sonet pe care îl ia Eugen Jebeleanu şi a cărui valoare e doar de 1 de lei. Juriul, com­ pus din Gh. Adamescu, E. Lovinescu, D. Nanu, Em. Bucuţa şi Perpessicius premiază, după cum se vede, două capodopere: Craii de Curtea Veche şi Joc secund.

Cu banii primiţi, Mateiu Caragiale ar fi putut petre­ ce între trei tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe şi o lună şi jumătate la un ho­ tel de lux ca Athenee Palace, ale cărui camere va­ riau între şi 1 de lei, în timp ce apartamentele ajungeau şi la 1 de lei pe zi. Dar hotelul este do­ tat cu restaurant, salon de lectură tea-room, salon de conversaţie, bar, telefon, apă caldă şi rece, ascen­ sor şi personal stilat, care cunoaşte mai multe limbi străine. Ion Barbu ar fi putut, din cei 10 primiţi pentru una dintre cele mai importante cărţi ale li­ teraturii române, să-şi aleagă un hotel clasa întâi, de pildă Astoria, de pe Bulevardul Elisabeta şi să locu­ iască acolo, într-o cameră cu un pat, timp de aproxi­ mativ două luni.

Dar aici se plătesc şi suplimente: 44 de lei pentru încălzire şi 50 de lei baia. Desigur, valoarea leului nu este aceeaşi în cele două decenii dintre războaie, dar oscilaţiile lui se fac între nişte limite destul de înguste. Mişcarea literară şi România literară, 5 lei. Seria din anii '20 a Biletelor e de asemenea scumpă: 2 lei pentru 4 pa­ gini care, la un loc, nu fac, în ceea ce priveşte dimen­ siunile, nici cât o pagină dintr-o gazetă obişnuită. Eşti un om practic: cu 2 lei ai cumpărat un spirit care face 3.

Seria din anii '30 scade ca înălţime, dar tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe ca nu­ măr de pagini şi preţ: 5 lei. Jurnalul literar costă, întot 5 lei. Călinescu adoptă tactica intimidării pentru a-i face pe abonaţi să plătească. Publică pe­ riodic liste nominale obişnuite în epocă : cine citeş­ te şi cine nu citeşte. Mai corect, deşi mai puţin ele­ gant, ar fi fost: cine plăteşte şi cine nu plăteşte.

Lista continua cu numeroşi profesori universitari din Iaşi unde apărea săptămânalul şi alţi abonaţi din Roman, Arad, Constanţa, Tg. Mureş, Giurgiu, Lăpuşna etc. Lu­ narele, majoritatea cu peste 50 de pagini, se pot cum­ păra cu un preţ cuprins între 10 şi 40 de lei. Viaţa Ro­ mânească ajunge chiar la 60 de lei, în anulcând are însă în jur de de pagini şi scade la 10, mai târ­ ziu, când se subţiază. Gândirea creşte cu 10 lei cam la fiecare cinci ani, ajungând în anii '40 la 50 de lei exem­ plarul. Ce-i drept, condiţiile grafice sunt impecabile. Problema nr. Un distribuitor din Bucu­ reşti a făcut palat de pe urma naivilor universitari proprietari de reviste de specialitate, cărora nu nu­ mai nu le plătea, dar le cerea şi bani spre a distribui. Istoria i-a infirmat ipoteza.

Leul din vitrina anului arată cam aşa: o pe­ reche de mănuşi peau de Suede gris perle de lei. O cămaşă de soie lavable 2 de lei. Metrul de crepe de Chine 2 de lei, iar cel de voile Georgette 2cu reducere în Lipscani, lângă biserica Zlătari. Cio­ rapii bourre de soie bărbăteşti de lei şi 90 de bani perechea, iar o pălărie Borsalino autentică 2 de lei. Pantofii Richelieu Hermes-ul de odinioară2 perechea, cu şireturi cu tot! III cuiar un volum de poezii cu Un calcul simplu arată că în decem­ brie un dolar era echivalent cu de lei. Iar învenitul naţional era de 94 de dolari pe buzunar. Ceea ce e uimitor de bine în raport cu alţii: în Fran­ ţa, 76 în Grecia, 81 în Bulgaria, în Ungaria. Bani la pungă şi bani la ciorap Un călător român întors dintr-o capitală nordi os al unei mari Bănci din Capitală, Coco a surprins un preot binecuvântând ghişeurile ca un bun al lui Dumnezeu şi într-o predică ocazională cântând acaftistul împrumutului cu dobândă compusă, după cele mai secrete învăţături ale Mântuitorului, care um­ bla desculţ şi postea, hrănindu-se cu spice culese din câmp şi frământate în mână, din simplă cochetărie.

Mitropolitul Nifon, ctito­ rul unui seminar, utiliza, în loc de ciorapi şi saci, o piele de bou, pe care, umplând-o cu bani, a cusut-o la loc şi, când a randamentul zilnic al băncii în numerar față de lanțul original bine îndopat cu aur, boul stătu în picioare.

Banc­ note pe care de altfel nu le dispreţuia nici ex-ierodiaconul Iosif, şi pe bună dreptate. Cred că cel mai mult de milioane de lei rezolvă pro­ blema scriitorilor definitiv, cu cele mai bune foloa­ se pentru Stat şi pentru cultură [ Obiecţia aparţine unui roman­ tism ţigănesc, de mult isprăvit: să nu insistăm. Nici măcar banii. AMOR Când te omori pentru o femeie e că face să mori pentru ea Atât de aproape Brusc, interbelicii fac trupul vizibil: bărbaţii au voie să-şi radă nu numai barba, dar şi tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe — schimbare la faţă care răstoarnă un canon estetic cu o rezistenţă de secole — iar femeile, în secolul tre­ cut pedepsite şi ridiculizate prin tăierea părului, se tund acum de bunăvoie, luându-se una după alta.

Odată cu tăierea podoabei lor tradiţionale, ideali­ zată de romantici, ele taie legăturile sociale şi lite­ rare cu vechiul: un alt tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe feminin va sta lân­ gă dezinvolţii bărbaţi interbelici. Bărbaţii şi femeile fac sport împreună, contemplându-şi unii altora corpul ascuns atâta vreme de nenumărate veşminte. Roma­ nele se grăbesc să semnaleze, pentru prima dată, în­ cordarea muşchilor lui, când înoată, sau bronzul, pe care corpul femeii iubite, iarna, îl mai păstrează din vara trecută. Schiul, sport în care femeia, îmbrăca­ tă cochet, în pantaloni, poate deveni antrenoarea băr­ batului sau automobilismul, în care bărbatul e stă­ pânul şi îmblânzitorul maşinii, cum era odinioară al calului, mersul pe bicicletă, privit aproape ca un exerciţiu de acrobaţie, îi obligă pe bărbaţi şi pe fe­ mei la o apropiere fizică inimaginabilă înainte. In nu­ mai două romane de Mihail Sebastian, de pildă, Fe­ mei şi Accident, avem o tablă de materii absolut com­ pletă a apropierilor fizice de iarnă şi de vară din­ tre femei şi bărbaţi, permise, dacă nu chiar pretinse de aerul timpului. Scenele de gen de la Camil Petrescu, Anton Holban, Călinescu în Cartea NunţiiSebastian au, pentru cititorii interbelici, nu numai parfumul noutăţii, dar şi pe cel al unei delicioase în­ drăzneli.

Un bărbat la volanul unei maşini sau pi­ lotând un avion, o femeie în costum de sport sau aprinzându-şi o ţigară, un trup lungit la soare, pe plajă sau ochii frumoşi ascunşi îndărătul unor oche­ lari negri nu sunt, în epocă, secvenţe inocente, cum par cititorului de azi. Ele ţin de noul elan vital al ti­ nerilor interbelici. Scenele de amor au şi ele alt cu­ raj şi alt limbaj. La afirmarea noului cod amoros a contribuit un eveniment literar decisiv. Astăzi ui­ tat, a preocupat, la începutul deceniului al patru­ lea, multe spirite şi ecoul lui a vibrat îndelung în publicul iubitor de cărţi. Amantul salvat In seara zilei de 12 decembriesala cinema­ tografului Roxy de pe strada Lipscani, plină până la refuz, găzduieşte un proces literar. Se judecă roma­ nul lui D. Lawrence, Amantul Doamnei Chatterley. Membrii juriului şi alţi câţiva vorbitori încearcă nu atât să dea un verdict, cât să transforme un scan­ dal de receptare într-o discuţie literară civilizată.

Se ţin discursuri, se pun întrebări din sală, se aplaudă la scenă deschisă. Norocosul şi mult-încercatul edi­ tor al romanului profită de împrejurare şi-şi sporeş­ te câştigul, publicând imediat într-o broşură, după note stenografiate, dezbaterile caută modalități de a face bani online. Se ştie că succesul uriaş al cărţii a fost unul de scandal. Nu sce­ nele erotice în sine şochează cel mai mult, ci voca­ bularul direct, lipsit de obişnuitele volute pudice. Ar mai fi poate de adăugat că în există în li­ brării traducerea franceză a aceluiaşi roman şi că, tot atunci, apare, fără vâlvă, primul volum din De­ cameronul lui Boccaccio, ce înseamnă opțiunea binară în valută traducerea lui Alexandru Marcu.

Lawrence", scriu gazetarii. Anul în­ cepe cu acest triumf. Lawrence, Amantul Doamnei Cluitterley, aceas­ tă carte a apărut în ediţia a Il-a şi se găseşte de vân­ zare la toate librăriile. Se ştie că stolnicul ajută pe turci la prinderea lui Brâncoveanu şi le procură actele cele mai compromiţătoare, primind, în schimb, promisiunea domniei pentru fiul său Ştefan. După scurta domnie a lui Ştefan Cantacuzino veni ca voievod Nicolae Mavrocordat, fostul domn al Moldovei. Boierii care îl sprijineau veniră cu pâră împotriva lui Ştefan Cantacuzino, numindu-l tiran şi distrugător de ţară.

Cele două sărmane fiinţe care se aflau atunci la închisoarea de la Basbachiculi fură duse în carcerile de la Bostangi Basci, unde în dumineca Sf. Minerva, N. Mavrocordat, domnul turcilor, de altfel om învăţat, bibliofil şi el, şi-a ales din biblioteca stolnicului tot ce a considerat mai de preţ pentru biblioteca sa de la mănăstirea Văcăreşti. Palatul a trecut în moştenirea familiei, dar spre sfârşitul acelui cutremurător secol al XVIII-lea, în vremea domniei lui Nicolae Mavrogheni suferă mari degradări mai ales în urma cutremurului din şi apoi al celui din tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe, fără a mai fi restaurat.

Iar vitregia vremurilor a desăvârşit distrugerea. Din măreţul palat cantacuzin, doar zidurile au răzbit până la noi, spre a ne aminti de tragicul sfârşit al celor care le-au trecut pragul. Va urma. Deşi ambele vieţuiesc în complementaritate. Cine reconstruieşte o nouă lume, a cripto de top pentru a investi în 2021, cum face artistul veritabil, neapărat porneşte de la o realitate umană, pe care o transgresează. Pentru unii, aceste clişee sunt arhicunoscute, pentru alţii nonsensuri. Se înţelege, argumente pro n-au loc în acest scurt început; ori se dă crezarea enunţului, ori se purcede la informaţii în materie din zecile de mii de pagini autorizate. Măcar de la Gilbert Durand la Philippe Walter. Prezenţa poemului în proză u-i deloc o exagerare când se afirmă că poemul în proză e mai congruent actualităţii faţă de tradiţionalele poeme în versuri libere sau albe. Sunt multe explicaţii, dar nu voi putea aminti aici decât minimum minimorum. Niciodată n-au existat genuri pure, acum, când se vorbeşte chiar de dispariţia lor, a genurilor, cu atât mai puţin funcţionează departajarea. Aşa că poeţii, care au simţit mişcarea, se îndreaptă către poemul în proză pentru a împăca cele două părţi dramaticul totdeauna implicat şi a le aduce.

Nu intră aici acei care suflă aer îmbâcsit liricizant în cea mai terestră proză sau, invers, prozaizează excesiv lirismul. N-aş spune că acesta-i chiar începutul începuturilor în materie pentru poetul ploieştean. Încă de la primul său volum, nota prozastică din pamflete coabitează cu lirismul din meditaţii şi elegii, uneori chiar prin îngemănare. Acelaşi registru se află şi în volumul de faţă, cu o libertate suplimentară a dicţiunii, dar cu temperarea tentaţiei retoriceşti, lăsând loc reflexiei melancolice. Târziu în labirint, cu cele trei secţiuni, pune în mişcare străvechea temă a confruntării cu timpul. O rătăcire prin viaţă. Nouă este vocea, a poetului, care şi ea se recunoaşte din cărţile lui anterioare.

Vocabulele temporale se vor metaforice dar nu sunt decât forme populare vechi, care au acum în textele de orice natură efect disonant. Dusul, acumul şi nevenitul, cum se numeşte prima secţiune, Temporale, sunt, adică, trecutul, prezentul şi viitorul. E mai plastic spus prin aceste substantivizări cu aer vechi? Adevărat evocatoare e sugestia din titlul volumului. Târziu în labirint valorifică mult biograficul. Luptătorul se confruntă cu scepticul. Stilistic vorbind, poetul e dezinvolt şi petulant, paraponisit şi auto ironic. Dacă are buzduganul din aştri răciţi şi vede cu ochii tăi. Da, rosteşte poveşti cu gura ta, fierbe prin venele tale şi îmbătrâneşte cu anii tăi!

Pe acelaşi teritoriu al imaginarului, se situează abordările de tip bachelardian în elementele fundamentale ale lumii - apa, focul, aerul. Prospectarea mentalităţii colective, în definitiv a culturii şi civilizaţiei tradiţionale pe fundal antropologic, antrenează deopotrivă spiritul metodic al etnografului şi angajamente emoţionale. Şi de aceea sunt convocate puterile poemului epico-liric unde etnologul nostru se află la el acasă. Modelul cultural s-a pulverizat astfel, iar tabuizările comportamentale au căzut în desuetudine. Cu toate că autorul recurge la o bibliografie bogat, interesantă este abundenţa argumentele care fac demonstraţia plauzibilă. Contribuie la aceasta pot investi în acțiuni bitcoin o specială pasiune răbdătoare.

Peste tensiunea tabloului magic şi mitologic, rămân, totuşi, mai cuceritoare inserţiile epice şi lirice. Între toate, motivul oglinzii este încă o dată marota lui G. Dragobetele, am amintit, e fastul zeu al iubirii din Panteonul arhaic al credinţelor româneşti. La fel, Fata Pădurii care nu-i totuna cu Muma Pădurii, rusaliile, cucul, solomonarul. Acestea din urmă o evocă izbitor pe Pena Corcoduşa. Omul de la Ghijasa transilvană, l-am numit pe Gerasim Rusu Togan, cutreieră timpul şi spaţiul real-imaginare, alături de mulţi companioni, de unde nu lipsesc Brâncuşi, Blaga, Eliade. Tema principală a poemelor sale e câmpia. Ea, tema, rămâne una dintre marile tradiţii, mai ales lirice, care devine spaţiu propriu tocmai fiindcă dobândeşte funcţii matriceale şi cosmogonice. Tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe a înlătura ameninţarea monotoniei, scenariile recurg la un adaos epic şi în bună parte Nu atât în maniera optzecistă, cum s-a insinuat, căci această paradigmă epurează cât mai mult textul de plasticizare prin epitete şi metafore.

Poate modul textualist din meta-poeme să fie o justificare a înrudirii. Dar dacă se are în vedere numai acest considerent, înseamnă că mantaua optzecistă e foarte largă. Primul s-ar putea numi structuri geologice ale imaginarului, al doilea conversaţie în laboratorul poetic. Nicolai Tăicuţu, realizează o poetică a pietrei cu mijloace simple, când extatice, tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe narativ-descriptive. E o istorie poetică a mişcării şi a durabilităţii, cu luminile şi umbrele ei. Râul curge, pietrele rămân. Motivele piatra, muntele, râul, câmpia, lumina, umbra, copacul au Toate aduse în raza imaginarului şi a dicţiunii specifice. Râul aduce pietrele gălăgioase prin poarta deschisă de la muntele zeu. Apoi, curge mai departe, pietrele rămân, se depun în prundişuri, des cercetate şi supuse contemplaţiei. Bineînţeles, e timpul să se articuleze motivul oglinzii. Nicolai Tăicuţu poate fi şi mai pretensiv, şi mai implicat în viaţa literară cu vizibilitate. Provincia mare sau mică, când are sevă, trebuie să-şi găsească locul meritat, în faţă. Există, la noi şi pretutindeni, tradiţie şi în această privinţă. Florin DOCHIA Adrian Suciu - Mitologii amânate ntologia apărută la Herg Benetdă încă o dată măsura dependenţei poetului faţă de Şcoala echinoxistă, din care recuperează, la cote înalte, pentru un eventual post-modernism, lirismul şi simplitatea metaforei relevante, eminamente umane, indefinita nelinişte, condiţia livrescă foarte discretă şi adaugă din preaplinul tumultului vieţii sale deschideri noi - ludicul, fie şi grav, neoexpresionismul se sorginte postopzecistă - de fapt, completează, consistent valoric, imaginea caleidoscopică a unei mişcări - fenomen cultural - imposibil de cuprins în canoane teoretice.

Cunoscându-l şi ascultându-l pe Adrian Suciu, poţi spune: iată un copil mare! Un poet s-a născut matur, care nu a uitat nicicum jocul şi joaca, nu se arată serios şi ţeapăn-înţelept, ci răsfăţat, poznaş şi nerăbdător să tot întrebe. Un copil mare iubit de femei, cărora le stârneşte tot felul de chemări secrete, le dezveleşte taine, le tălmăceşte sensuri ale vieţii şi ale morţii. Noaptea IV. Foaia fierbinte. Christian Crăciun Soluţia Riemen criu despre o carte care, deşi apărută înnu şi-a pierdut cu nimic mesajul. Dimpotrivă, în momentul în care Europa nu numai continentul, ci noţiuneacivilizaţia occidentală în genere, par a se fi afundat într-o criză profundă, iar doctorii chemaţi la căpătâiul bolnavului sunt tocmai cei ce l-au îmbolnăvit, cartea lui Riemen, sfidător de opusă modelor, poate fi o lectură luminoasă. Mai bine zis soluţia, care este una singură, foarte simplu de enunţat: cultura, bildung-ul, educaţia, umanismul, valorile tari, indiferent cum am numi-o. Rob Riemen este fondatorul şi preşedintele unui institut de reflecţie intelectuală numit Nexus, forum de meditaţie critică asupra chestiunilor fundamentale ale lumii de azi şi ale societăţii deschise. Cartea de faţă, Nobleţea spiritului. Un ideal uitat1 este o analiză asupra modernităţii, declinului Occidentului şi responsabilităţii intelectualului.

De aproape un sfert de secol se construieşte o Europă nouă, unitară, din păcate după un model pe care întemeietorii proiectului, Shuman în primul rînd, nu l-ar recunoaşte. Pentru că, aşa cum spune Horia Roman Patapievici în postfaţă, nici umanismul, nici creştinismul nu. Şi nu mă refer la criza economică, ea este un epifenomen trecător. Mai bine zis, un simptom dureros al unor cauze mult mai profunde. Rob Riemen nu pune direct asemenea întrebări, dar ele se iţesc din fiecare pagină. Şi cauza profundă sugerată este dispariţia valorilor prin nivelare: ura intelectualilor împotriva chiar a civilizaţiei care i-a făcut posibili. Europa cu promontoriul ei exterior America suferă de Selbsthass, şi Riemen citează stupefiat doar cîteva dintre luările de poziţii dintr-un cor şocant ale unor Dario Fo, Susan Sontag, Norman Mailer după 11 septembrie, vreau sa castig bani online nu la adresa atentatorilor ci a victimelor. Această inversiune a devenit posibilă după cel puţin două veacuri de punere în discuţie a ideii de om, deci a umanismului. Cum pot fi aceste minţi strălucite complici ai neobarbariilor diverse? Valorile discriminează, deci sunt fasciste.

Personajul tutelar al lui Rob Rieman este Thomas Mann, investiția bitcoin este inteligentă? care el face un model de atitudine intelectuală. La fel de bun ca multe altele, spun eu, sceptic.

De ce credeţi că se adună lumea

Dar pentru necesităţile demonstraţiei este, sigur, un caz exemplar. Ca şi Camus, invocat în mai multe rînduri. Compoziţia cărţii este muzicală. Este, de fapt, o cină în trei, pentru că apare un personaj bizar, boem marginal, probabil muzician de geniu, dar care îşi va arde capodopera. Discuţia se va axa pe motivul Libertăţii, încarnată în celebra statuie. Care este esenţa condiţiei umane? Ce valori trebuie să apere o societate? Care este rolul artei în societate? Care ar trebui să fie temeiul moral al propriei existenţe artistice? Acesta este arpegiul de idei. Te întrebi, citind această senin-îngrijorată carte despre lumea noastră de azi dacă post modernitatea nu este, în fond, doar o chestiune de vocabular. Avem a recupera limba de la mincinoşi, cum ni se spune într-un loc. Ne sugerează asta şi apelul compoziţional la dialog ca formă scripturală. Căci, după cum observă Rob Riemen într-o analiză nietzsche-ană, marele secret al nihilismului este că nu mai există Sens. Nu mai există o lume regulativă a ideilor, a valorilor supreme. Întreaga istorie a artei moderne, plastice ori literare, se reduce la această demitere a omului pe care de la tragedia şi filosofia greacă la Renaştere minţile luminate se chinuiseră să-l pună în centru. Strigă în deşert unele voci care vor restituirea demnităţii prin această nobleţe non-ereditară ci achizitivă care este nobleţea spiritului.

Consecinţa inexorabilă a acestei noi supremaţii este aceea că sensul nu mai poate exista, deoarece el nu mai poate fi cunoscut. El poate fi cel mult atribuit — pe timp limitat, în mod arbitrar. Măsura şi valoarea, elementele durabile din lumea tranzitorie, dispar. Ele sunt înlocuite de nihilism. Adevărul este redus la o realitate matematică sau empirică şi nu mai reprezintă idealul în funcţie de care trebuie să se orienteze realitatea. Răsturnarea tuturor valorilor, profeţită de Nietzsche, experimentată epic de Dostoievscki, avea rădăcini mult mai Renunţarea la adevăr şi raţiune înseamnă deschiderea tuturor căilor pentru violenţă. Şi ni se propune o definiţie extrem de simplă a societăţii civilizate: acea societate în care schimbările politice se fac fără violenţă. Cum sunt, din păcate, decidenţii politici ai marilor state de azi. Azi nu conduce împăratul filozof, ci ideologul, indiferent de orientare. Unde să mai căutăm această nobleţe a spiritului? Na fost niciodată acolo. Nu mergeţi în universităţi: ele au alungat spiritul. Şi bisericile? Nu fără motiv sună a gol.

Lumea faimei? Rob Riemen nu insistă, dar concluzia cam asta ar fi. Spiritul devine catacombar. Fraza de mai sus o spune eliptic dar elocvent. Există o Aprobându-l, Nietzsche a ştiut şi el asta. Tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe religios din Tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe Dorf a văzut în dorinţa de supunere absolută un semn al vremurilor. Libertatea se dovedeşte noi cei din postcomunism o probăm cotidian o povară cumplit de grea care, în lipsa educaţiei întru spirit, striveşte, ucide. Citiţi la p. Imagine familiară a Der Untergang des Abenlandes. În partea finală a cărţii, raportul dintre cultură şi libertate este detaliat. În legătură cu responsabilitatea termen cheie intelectualilor. Subliniind frenezia cu care masele leapădă povara libertăţii. Să privim de jur împrejur Ea este pierderea acestei libertăţi în favoarea glorificării idealului animalic: totul este permis. Îmi pare rău că nu pot continua acest citat de la paginaanaliză completă a lumii de azi. Citeam aceste diagnostice pregnante ale autorului, şi totuşi, la sfârşitul lecturii îmi rămăsese aşa, ca o bănuială de insatisfacţie.

Mi-a trebuit ceva vreme să înţeleg de unde provenea. Eleganţa demonstraţiei era, sigur, impecabilă, curajul premizelor admirabil, diagnosticul foarte exact Şi atunci? Dezechilibrul mi-a apărut la o nouă lectură la nivelul soluţiei sugerate. Thomas Mann este, sigur, un model la nivelul civilizaţiei europene de până la jumătatea veacului XX. Pentru jumătatea a doua întrebările au căpătat alte nuanţe, şi modelele sunt altele: Soljeniţîn, Havel, Michnik, este o altă linie a nobleţei spiritului despre care gânditorul olandez nu scoate un cuvânt în toată cartea. Restaurarea ideii de om, recentrarea sa, prin educaţia responsabilităţii faţă de libertate şi de celelalte valori tari mi se par obligatorii. Ocultând umanismul ca dimensiune fondatoare, Europa de azi eşuează în algebra procedurilor, dimensiunea standard a castraveţilor devine mai importantă decât viaţa omului. Dar nu numai umanismul intră în formula chimică a ideii de Europa. Ci şi creştinismul, despre care autorul nostru nu tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe nici un moment vorba.

Şi abia de aici ar putea începe discuţia Umanismul postrenascentist a început un lung proces ajuns în zilele noastre aproape de capăt de evacuare a lui Dumnezeu din problematica etică şi antropologică. Aşa s-a ajuns la enorma stupiditate după părerea mea de a suprima, din motivaţii politice, referinţa la originile creştine în constituţia UE. Poate fi soluţionată problema răului fără recursul la transcendenţă? În spiritul dialogului pe care autorul îl cultivă ca formă superioară de civilitate, închei printr-o amintire personală. Eram într-un conclav intelectual în care se vorbea despre somaţiile educaţiei de azi şi mai ales de mîine. Promotorul patetic era dl. Alexandru Mironov zugrăvind plin de entuziasmu-i specific viitorul hiper-tehnologizat, copiii legaţi de terminalele calculatoarelor, telefoanelor mobile, cu capacităţile de atenţie distributivă enorme, comunicare intercontinentală instantanee, fără necesitatea şcolii ca spaţiu fizic, plutind printre holograme şi spaţii virtuale.

Mi-am permis, ca de obicei, să fiu un trouble fête şi tranzacționare bitcoin gratuită observ cam în felul următor: probabil că şcoala viitorului nu va arăta deloc aşa cum o prezenta dl. Mironov, ci va fi între mai mulţi oameni, aşezaţi la umbra unui copac, într-un apus blând de vară, desculţi şi discutând despre fericire cu un învăţător. Nobleţea spiritului nu era publicată pe atunci iar Grecia nu visa la criză. Socrate mai putea discuta despre libertatea şi demnitatea omului în acompaniamentul mătăsos al valurilor lovindu-se de ţărm. Mironov m-a privit ca pe un nebun şi probabil avea dreptate. De când s-a petrecut această scenă şi până azi s-au făcut deja paşi importanţi în a considera suspectă comunicarea directă, faţă către faţă, şi care nu este mediată de nu ştiu ce complicate deviceuri. Şi totuşi, dacă vrem să-l ascultăm pe Socrate, n-o putem face decât dacă ne întindem la umbra unui măslin într-o după amiază lină pe malul Mediteranei. Nici o cască Hi tech nu ne va putea transmite vocea lui puţin hârjâită şi care repetă destul de des enervanta întrebare: de unde ştii? Curtea Vechetraducere din neerlandeză de Gheorghe Nicolaescu. Nu ştiu ce înseamnă pentru chiromanţi asta.

E ca şi cum aş fi venit pe lume în rugăciune. Mariana Marin — M. Poezia ei este lipsită de ludicul şi de ironia asupra exteriorului, atât de frecvente în scrierile altor colegi de generaţie. Debutul editorial este interpretat de Radu G. Mariana Marin refuză confesiunea; poezia focalizează imaginea sinelui care se oglindeşte în secvenţe impregnate de brutalitate.

Se resimte un fior rece şi o contemplare excizată de orice afect tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe interiorităţii. O disecţie în viu a propriului eu. Nu îşi simte durerea, dar o analizează sarcastic. Ilustrativ pentru cea din urmă este poemul O nuia de sticlă, un portret interior al unei femei ce se comportă bizar. În acest sens, memoria este pedepsită, controlată cu stricteţe pentru a nu cădea pradă simţămintelor. E ca şi cum aceasta te priveşte dintr-un colţ. Răceala imprimată poeziei creează senzaţia unei respiraţii grele ca într-o zi geroasă de iarnă, când simţi este prea tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe pentru a investi în bitcoin? rece invadându-ţi plămânii. Cruzimea, trăsătură generală în scrierile acestei poete, o întâlnim şi în Bruta, surprinsă încă din titlu. Poemul, o viziune asupra actului creaţiei, îşi extrage ritmul din oglindirea realului în matca biografismului. Este condamnată ficţiunea, poeta luptând pentru un text autentic, cât mai pur, din care să lipsească şi cea mai mică urmă personală.

De aceea respinge sentimentele de orice fel şi încearcă o desprindere totală de propriul eu. Nu întâmplător este amintit Mohammed Sceab scriitor care s-a sinucis în acest poem ca o rugă pentru moartea imaginaţiei în textul poetic. Radu G. Poezii precum aceasta, deosebit de multe, sunt străbătute de o autoironie puternică, nu în relaţie cu ludicul ca în cazul altor optzecişti, ci într-un ton solemn, grav, în spatele căruia se ascunde un adânc sentiment de vinovăţie. Mai mult decât text şi imagine în tonuri închise, taripoeziile Marianei Marin constituie voce, strigăt. Cruzimea imaginaţiei, hrănită de ironii tăioase, produce contemplaţii reci ale alterităţii, încremeniri extatice ale sufletului. Mariana Marin este un caz excentric, iar poezia ei de o intensitate copleşitoare. Din păcate mult prea puţin cunoscută S-a organizat chiar şi o licitaţie cu tot felul de cadouri exotice primite de celebrul cuplu prezidenţial în urma vizitelor de lucru şi de stat.

Dacă ne-am obişnuit cu bocetele unor nostalgici lângă mormintele celor doi din cimitirul Ghencea, nostalgici care îşi fac cruci, aduc sobor de preoţi o culme a aberaţiei pentru cineva care a fost un mare duşman al credinţei ortodoxe într-o încercare postumă de a le descoperi latura umană, democrat-creştină, un eveniment de o cu totul altă natură a avut loc într-unul din cluburile de fiţe din Capitală: o petrecere având ca tematică regimul comunist. Dată fiind speranţa patronului de a face un profit cât mai mare, umplând localul, la clubăreala, au fost invitaţi foşti pionieri ai Patriei.

Ţinuta obligatorie era chiar cea de pionier, normal. Animatoarele aproape adolescente au adoptat hainele pioniereşti, transformate, spre a fi cât mai sexy-trendy: dacă s-au găsit cămăşi albe la care au fost ataşate celebrele cravate roşii, fustele negre, plisate erau însă scandalos de scurte, lăsând să se întrevadă pulpa până sus-sus Lenuţa ar fi făcut cu siguranţă infarct dacă ar fi văzut o astfel de scandaloasă desacralizare. Nici vorbă de celebrele sarafane-sac de cartofi bleumarin cu matricola obligatoriu la vedere! În mod evident, tinerele intervievate habar nu aveau despre ceea ce a însemnat regimul comunist modalități de a obține rapid bani în plus poporul român, pentru părinţii.

Beneficiind de tot ceea ce a adus bun anul şi, mai ales, de libertate. Chiar şi libertatea de a clubări în voie. Ne întrebam melancolici dacă respectivele tinere au văzut filmele noii cinematografii româneşti care s-a aplecat cu atenţie asupra acestui trecut apropiat, destul de problematic. Probabil că nu au urmărit nici măcar celebrul 4,3,2 film care abordează o tematică ce le-ar fi putut stârni interesul căci, ne întrebăm, dacă acele tinere, mai mult sau mai puţin frumoase, ar fi fost la fel de dispuse a îmbrăca uniforma comunistă dacă ar fi ştiut că în acele vremuri minunate până şi viaţa sexuală era strict reglementată de Ceauşescu, neexistând nici prezervative şi nici anticoncepţionale. Deranjantă a fost apariţia în cadrul reportajului a proprietarului localului care a explicat de ce a ales aceasta tematică, ba mai mult, întreprinzător, făcuse rost şi de un steag roşu al P.

Unul dintre participanţii în vârstă la petrecere se mândrea că el a fost făcut pionier tocmai la închisoarea unde fusese închis nea Nicu. Îi uitase numele da, era vorba despre Doftana Probabil încerca să-şi valorizeze la maximum şansele de a agăţa vreuna din pseudo-pionierele sexy. S-a dansat pe muzica unei formaţii puţin cunoscute cel puţin de noi Marfar. Garda personală. Paranoia, e drept, nu cunoaşte limite. Ne întrebăm ce scandal s-ar fi declanşat dacă un alt proprietar de club ar fi decretat o altă tematică, cea SS. Dacă am căuta puţin, am putea da peste şase-şapte citate grele, din opere majore de specialitate care ar reliefa, fără îndoială, importanţa tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe în societatea omenească, nocivitatea amneziei etc. De a nu uita. Şi, în general, cu unele chestii nu merită şi nu se poate să glumeşti prosteşte. Să le relativizezi. Nu poţi să dai din fund pe o Internaţională sau Trei culori cunosc pe lume remixate! Nu sunt sigur că dacă uităm istoria riscăm să o repetăm, însă riscăm ca demonii din trecut să se tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe, mascaţi, sub cu totul alte forme, afectându-ne, distorsionându-ne sau chiar distrugându-ne existenţa se aplică şi unei caricaturi de ales local, fascistoguevaristul Radu Mazăre.

Oare ce s-a întâmplat cu predarea în şcolile noastre a unei discipline distincte, cum se dorea, istoria regimului comunist din România? Melos din jaruri de lună, Mantră a inimei, sânge-răsună! De atlaz înspicând graminee, semantic, Al Luminei Vergine penultim romantic, Din timp secerat întru iarăşi arat Pe sub triluri de mierle cuibărind sus de sat Alor Mei petrecuţi celeilalte cunoaşteri, Să le fie de leac contra zeilor maşteri Şi Urâtul să-şi stingă-n răbdarea-nvierii Unde-au fost azvârliţi Uriaşii, minerii Adâncitului aur, îngheţat curcubeu Ce-mi urzi, zestruit, prin cuvânt, Dumnedzău. Autumn Prin teascuri, dulceo, mierea-i sângerie Ţii minte cum zvîcneai acolo-n vie De simt şi-acum, în astă poezie? De parcă-n vârste-mpreunaţi şi-acum Muşcăm din logos sâmburi şi parfum Ne înfruptăm din interzis necum Gelos pe cel din dragoste căzut Păstrez săgeata înviespată-n scrum Pe-ngândurata-mi trestie, Aum! Septentrion natal, bruscat ciorchine Al sânilor, din goliciuni preapline, Mi-l scutură, îngenunchiat în tine. Te beau şi te mânânc, hulpav!

Deci sum Mistica semnelor Contemporan cu Dumnezeu, încă înainte de facerea lumii, jocul cosmic al esenţelor devine lege în ordinea conştiinţei. Dezvăluirea ontologicului se stabilizează în reţele de semne. O infinitate de grafuri, ar spune un matematician! Astrologia Studierea cerului cu mijloace prea puţin perfecţionate şi centrată pe ideea că soarele se roteşte în jurul pământului - mişcare aparentă - stă la baza acestei discipline, cu o puternică rezonanţă religioasă. În Babilon Mesopotamia de sudpreoţii au împărţit brâul astral, aflat de o parte şi de alta a eclipticii drumul aparent al soareluiîn 12 sectoare - constelaţii, componente care au primit, fiecare în parte, un nume şi un simbol. Astrologia a favorizat apariţia astronomiei, prin intermediul vechilor greci, sentimentul mistic al cerului fiind înlocuit cu abordarea ştiinţifică, atât cât a fost posibil la acea vreme. Odată cu Copernicgeocentrismul se prăbuşeşte, iar universul infinit al lui G. Bruno consacră ideea nemărginirii constelaţiilor şi a galaxiilor.

Nici creştinismul nu a scăpat de interpretarea astrologică. După G. Din punct de vedere fizic, cert este că atracţia gravitaţională din sistemul soare-pământ-lună determină infinitezimal organismele uman, animal şi vegetal. De exemplu, glanda pineală ceasornic biologic - sub influenţa câmpurilor magnetice ale soarelui şi lunii, produce o cantitate mai mare de compuşi chimici numiţi betacarboline pinolină şi melatoninăinfluenţând glandele endocrine, sexualitatea şi emoţiile. Temperatura este alt factor important. Corpul care absoarbe căldură influenţează creşterea agitaţiei termice deci a moleculelor, prin accelerarea nucleelor.

Forma moleculelor şi activitatea lor biologică se poate modifica prin ruperea legăturilor de hidrogen, care stabilizează structura acizilor nucleici. Acest tandem va fi preluat de alte sisteme astrale, un fel de principiu cosmologic al lui Mach, sau pendul al lui Foucault. În acest fel, monopolul astral asupra destinului uman se dizolvă într-o nemărginire de sisteme succesive interdependente, unde semnele destinului individual se regăsesc într-un Dumnezeu infinit şi imprevizibil, odată cu universalizarea liberului arbitru, de la deciziile omeneşti, până la necesitatea cuantico-cosmologică, şi chiar mai departe 5.

Gnosticismul Putem spune că gnosticismul este rezerva epistemologică a creştinismului. Deopotrivă admirat şi blamat, apare în sec. Cunoaşterea gr. Salvarea din această lume e eliberarea din materie, reîntoarcerea la starea de curăţie interioară, prin gnoză. Mistica semnelor numerice, în interiorul filozofiei gnostice atribuie numerelor calităţi tainice: 1 este începutul numerelor, dar nu poate fi vreun produs numeric. Devenirea, fiind mişcare, nu poate reprezenta o calitate a lui Câștigând bani din tranzacționarea bitcoin, care tocilarii cripto se îmbogățesc cu cunoștințe nu se mişcă, nici nu e mişcat.

Dumnezeu corespunde numărului 7. Aceşti parametri numerologici intră în sintaxa destinelor comune, ontologic şi uman de exemplu, gnoza peraţilor, la care cosmosul este supus puterii astrelor demiurgi, în care se reflectă Logosul, Cerul este arena luptelor dintre Logos Dragonul şi Şarpele cel Rău. Acesta purcede din Sige tăcerea - şi actualizează Ogdoada foc, apă, aer, pământrespectiv calităţile cald, umed, uscat, uscat. Gnosticismul a interferat un creştinism, pentru care taina evenimentului viitor şi profetizarea lui alimentau, prin feed-back, autoritatea mişcării astrelor, oferind, în acest fel, un suport raţional pentru luciditatea credinţei. Lumea este exclusiv spirit. Materia nu emerge din nimic. Spiritul este necreat şi este veşnic. Realul emană din spiritul universal Ain - Soph. Dumnezeu se manifestă, ca lume, în categorii specifice sefiroţii. Geneza începe cu B reşit bera ElohimB fiind numărul 2 adică dedublarea Unului. Cabala, prelucrată neurobiofizic, ar putea fi rezultatul unui proces din teoria informaţiei: vibraţiile numerelor sunt transformate în impulsuri electrice şi transmise, prin intermediul ARN, la cortex. Exemplu de predicţie neocabalistică: începutul celui de-al doilea război mondial — - invadarea Poloniei: războiul din Afganistan durează 1 an, deci Dar acest algoritm predictiv nu ţine seama de faptul că variabilele evoluţiei nu sunt niciodată aceleaşi, predicţia trebuie continuu ameliorată, în funcţie de parametrii atât genetici, cât şi cosmologici.

Cărţile oraculare În cărţile oraculare de tipul y jING Cartea Schimbărilorperformanţa psihologică a mesajului se mulează pe receptivitatea celui ce-şi întreabă destinul, urmărind indicaţiile din carte. Sonoritatea oraculară a textului îţi preia imaginaţia în care te afunzi, pe măsură ce curiozitatea se amplifică. Subconştientul este reglat de un inconştient obiectiv, nepsihologic, baleiat, la rândul lui, de propriul psihic. Oracularul intră în rezonanţă cu o specie de cauzalitate din universul fizic. Este sentimentul de participare la sacru,de la care speri un viitor favorabil. Metoda constă în aruncarea unor monede găurite. Apoi se întreabă oracolul. În continuare, se trasează hexagrama o figură formată din şase linii, de jos în sus, şi se interpretează textul corespunzător hexagramei obţinute.

Totul se desfăşoară întro atmosferă magică : camera întunecoasă, linişte, în momentul invocaţiei monedele sunt trecute prin fumul tămâii… O impresionantă intrare în psihismul personal, în geometria secretă a echivalenţelor dintre psihic şi materie. Vrăjitori, prezicători Invocarea forţelor supranaturale este o problemă istorică şi de mentalitate, dar credem că are în spate, chiar inconştient, o anumită substanţă epistemologică, adică o teorie despre actul invocării. Numele zeilor şi al demonilor,metodele utilizate făcături, molifte-de exemplu, moliftele Sfântului Vasile etc. Personajul lui Shakespeare - Macbeth - pierde pariul cu limbajul vrăjitoresc. Conştiinţa lui răspunde unui semnal magic, care îi va orienta faptele. La chaldeeni şi asirieni, cei loviţi de vrăji se scăldau de şapte ori în apele sacre Tigru şi Eufrat, sau înnodau sfori pentru legarea vrăjilor. În timpurile moderne, la mare preţ este, de exemplu, ghicitul în cafea, un alt gen de algoritm predictiv.

În curte, era lume multă, erau veniţi

Numai că, aici, filozofia sacrului este aproape formală - în comparaţie cu Antichitatea. Epistemologia ghicitoarelor o traducem ca axiomă a determinismului, după care nimic nu este întâmplător. Eliyahu Rips Este reprezentativ pentru neocabalistica actuală. Rips susţine că în Geneza, literele se află în poziţie echidistantă unele faţă de celelalte şi compun cuvinte cu sensuri corelate care apar în succesiune. Concluzia este probabilistă, dar Rips sugerează că a prevăzut determinist moartea unor oameni politici. Astfel de predicţii sînt absolut simbolice, cu tot meritul lor în mistica semnelor, deoarece nu numai Geneza, dar Biblia, în general, nu este un aparat de făcut predicţii. Rips alungă spiritul lui Dumnezeu, intuiţia mistică a conştiinţei totale, şi-l transformă într-o combinatorică fără duh, adică într-un joc de table 9. Modelarea viitorului A modela viitorul înseamnă a elabora o schemă de viitor bazată pe o filozofie.

Faţă de mistica semnelor, predicţia nu mai este calcul şi dezvăluire, ci estimarea comportamentului unui viitor preconceput. Predicţia circulară Biblia, Nostradamus, Nietzsche Luată în sine, Biblia este un sistem închis, ea nu conţine un viitor istoric, deşi aparent se referă la istorie. Viitorul biblic este simbolic şi circular, este descrierea simultaneităţii a două tipuri de actualitate: Vechiul şi Noul Testament. Trimiterile permanente dintre Vechiul şi Noul Testament reprezintă o circularitate întemeiată pe semnificaţii atât de arhaice viaţă, moarte, luptă, suferinţă, binerău, transcendenţă etc. Ieşirea din sine a textului biblic - dintr-o istoricitate temporală şi trecerea în atemporal - defineşte libertatea intern - nemărginită a Bibliei, ale cărei spuneri au drept criteriu al adevărului Biblia însăşi.

Teoremele lui Gödel reflectă foarte bine acest aspect. Acestea l-au produs pe Hitler, încă din preistorie, şi nu neapărat profeţiile singuraticului de la Sils-Maria. Dumnezeu se desparte de logica Bibliei text de o atotcuprindere sufocantă şi hipnotică - pentru a se evapora în melancolia unui absolut solitar. Metoda lui Ozbekhan Viitorul se bazează pe retroacţiune feedback.